01 iulie 2022
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

Preşedintele american Barack Obama nu se va implica într-o „aventură militară” în Ucraina

4 mai 2014 р. | Categorie: Noutăţi

Preşedintele american Barack Obama nu se va implica într-o „aventură militară” în Ucraina

În timp ce liderii de la Kremlin nu încetează să învinuiască SUA de implicare în escaladarea conflictelor din Ucraina, preşedintele american a declarat că nu intenţionează să ajute Ucraina cu armament şi că ţara sa nu este interesată să se angajeze într-o „aventură militară” în teritoriul respectiv. Această declaraţie a răsunat la 30 aprilie, la o conferinţă de presă a lui Obama în capitala Filipinelor, ca răspuns la critica unor reprezentanţi ai Partidului Republican privind reacţia insuficient de dură a SUA la agresiunea ruşilor în Ucraina. „Ukrinform” transmite că preşedintele american a declarat următoarele: „Oare cineva, într-adevăr, crede că, ajutând Ucraina cu arme, putem opune rezistenţă armatei ruse? Nu avem oare şanse mai mari să-i ţinem piept prin presiuni diplomatice şi aplicarea sancţiunilor economice?”. În această ordine de idei, Obama a mai subliniat că, în cazul Ucrainei, comunitatea internaţională a reuşit să se mobilizeze şi să exercite destulă presiune asupra Federaţiei Ruse. El a evidenţiat că politicienii care critică măsurile întreprinse de Casa Albă, în realitate, vor să atragă SUA într-o aventură militară, faţă de care „poporul american nu manifestă nici un interes şi nici într-un mod nu favorizează apărarea intereselor SUA în sfera securităţii”. „Asemenea decizii nu vor fi luate doar pentru că cineva de la Washington sau New York vrea să-şi demonstreze puterea”, este ferm convins liderul american. Amintim că, după cum comunică i Press.ua, SUA a aplicat sancţiuni faţă de 7 parlamentari ruşi şi 17 companii apropiate de preşedintele Putin, fapt apreciat de reprezentanţii Partidului Republican ca o „politică blândă, delicată, a cabinetului Obama”. Şi, după cum vedem, au perfectă dreptate. Putin nici pe departe nu tremură de frica sancţiunilor, mai ales că un recent sondaj efectuat printre americani atestă că Obama nu va ezita să-l scoată din valuri pe agresorul de la Kremlin, în caz că acela se îneacă şi-i cere ajutor.

Candidaţii la preşedinţia Ucrainei nu renunţă la condamnabile metode de agitaţie

Se pare că nimic nu s-a schimbat când urmărim maratonul electoral al candidaţilor la preşedinţia Ucrainei. Aceleaşi turnări de compromiteri, aceleaşi şantaje şi metode nedemne de a se ponegri unii pe alţii. Unica deosebire e că aproape toţi candidaţii se zgârcesc să-şi facă publicitate în organele de presă locale, considerând, probabil, că n-au nevoie să ajungă cu platformele lor electorale (majoritatea, în genere, n-au nici un fel de platformă) la oamenii simpli. Totodată, aproape toţi, chiar şi cei sărăci lipiţi pământului, după cum au indicat în declaraţiile de avere, nu economisesc mijloace pentru publicitatea la posturile canalelor TV ucrainene şi spectacole ale unor artişti care se vând pe bani grei. În perioada 9-23 mai, Canalul I Naţional va transmite maratonul dezbaterilor între candidaţii în primul tur al alegerilor. A avut loc deja tragerea la sorţi, întâmplarea jucându-le festa unora dintre pretendenţi. Conform ordinei, la fiecare emisiune urmează să participe câte trei candidaţi. În rezultatul tragerii la sorţi au nimerit în acelaşi grup persoane foarte apropiate ca apartenenţă de partid, culoare politică. Bunăoară, ex-ministrul în guvernul lui Azarov, Iuri Boiko, urmează să se încadreze în competiţia dezbaterilor cu liderul comuniştilor Petro Simonenko şi ex-ministrul politicii sociale Natalia Korolevska. Drept că N. Korolevska a declarat recent că-şi retrage candidatura, fără a expune motivele. Din cei 23 de candidaţi înregistraţi, la momentul de faţă a ieşit din cursa electorală şi Oleg Ţareov. Acest inveterat prorus şi-a anunţat retragerea pompos, cerând ca toţi candidaţii, actuali sau foşti membri ai partidului regiunilor şi ceilalţi apropiaţi lor, să iasă din cursa electorală, fraternizând astfel cu separatiştii din estul Ucrainei.

Nici roboţii nu recunosc limba moldovenească

Avem încă un argument în plus pentru combaterea absurdităţii promovate de adepţii limbii moldoveneşti. De la 10 aprilie a.c., Compania Google a schimbat denumirea limbii în motorul de căutare pentru utilizatorii din Republica Moldova (Google.md). Amintim că în anul 2006 Google a creat varianta în limba „moldovenească”, iar acum a revenit la motorul de căutare în „limba română”, indicând că mai înainte o serie de astfel de funcţii erau indisponibile pentru că „Google nu dezvoltase instrumente localizate pentru „limba moldovenească”, din motivul că un robot nu poate face distincţie între limba română şi aşa-numita limbă „moldovenească”. Precizăm că încă din iunie 2012, Compania Google a lansat un site, EndangeredLanguages.com, destinat conservării limbilor pe cale de dispariţie. Proiectul destinat limbilor în pericol include protejarea a peste 3.000 de limbi şi dialecte, pentru care s-au creat înregistrări audio.

Maria TOACĂ