29 mai 2020
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

LITURGHIA SUFLETULUI LUI MIRCEA LUTIC

2 iunie 2014 р. | Categorie: Noutăţi

Ieri şi azi şi mâine se împreună,

Şi un mănunchi învolt străjuieşte veacul.

Vârsta, troienindu-mă-n opal de lună,

Îmi retranspune în zăpezi zodiacul...

Sărbătorit la cei 75 de ani,  în oaza prieteniei şi fraternităţii,  inundat de o mare de flori, înnobilat de zâmbete de copii şi îmbrăţişări de prieteni, scriitorul Mircea LUTIC a cules laurii incomparabilului rod al creaţiei sale. Oricât ar părea de banală afirmaţia, surprins de atâţia admiratori şi preţuitori ai neasemuitului său talent, încât spaţioasa  sală a Bibliotecii Regionale „Myhailo Ivasiuk” din Cernăuţi ce a găzduit jubileul corifeului literaturii române să devină neîncăpătoare, Mircea LUTIC, modest din fire şi retras în captivitatea ideilor sacrale, cel care printr-un „Colind prin zodii de cuvinte”, încearcă  o invadare  spre „spaţiile generoase ale sacralităţi”, nedeprins cu elogierile, poate  că nici nu s-a gândit la o festivitate de rezonanţă. Dar, evident, o merită pe deplin pentru că în cei 75 de ani pe care i-a sărbătorit, a lăsat urme însemnate nu numai în spiritualitatea românească din ţinut, ci şi în cea din întreaga lume, pretutindeni unde bate o inimă de român.

 Or, nu întâmplător ziua de naştere a celui care reprezintă elita intelectualităţii româneşti din nordul Bucovinei, a coincis cu praznicul Înălţarea Domnului, fiindcă întreaga sa activitate este un însemn al sacralităţii, al dumnezeirii întru cuvânt, întru dăruire şi dăinuire a Limbii şi Culturii Româneşti, întru perpetuarea valorilor naţionale. „Mircea Lutic este un om modest, de o înaltă cultură, căruia nu-i prea plac laudele, e mereu retras la masa de scris şi nu e deprins cu luările de cuvânt în faţa tribunei”, şi-au exprimat frumoasele gânduri  moderatorii sărbătorii – academicianul Vasile Tărâţeanu, preşedintele Fundaţiei Culturale „Casa Limbii Române”, şi Tatiana Zaiaţ, metodistă la Biblioteca Regională „M. Ivasiuk”.

Atras de frumuseţea şi sacralitatea locurilor natale,  pe care le poartă în suflet ca pe o icoană la care se închină,  cu sufletul plin de dragoste şi mândrie pentru strămoşi, Omul sensibilităţii, Mircea Lutic,  făuritorul ce îşi soarbe harul din izvoarele murmurânde din „Baştina luminii”, inspirat din taina frumuseţilor divine ale plaiului natal, satul Iordăneşti, locuitorii căruia se mândresc cu eruditul lor consătean, e legat prin sacru legământ de glie şi străbuni. O solie a Iordăneştiului – grupul vocal de pe lângă Căminul Cultural, condus de Ion Costinean,  însoţit de cel mai de frunte gospodar al localităţii, primarul Gheorghe Lutic,  cu un buchet de cântece populare, culese pe Valea Siretului, au venit să-l bucure la ceas aniversar, readucându-l imaginar pe sărbătorit pe aripile timpului şi întinerindu-l cu cel puţin 50 de ani.

Înnobilând cu prezenţa sa  sărbătoarea, cuvinte de gratitudine pentru personalitatea care a clădit punţi de legătură între culturile română şi ucraineană a adresat dna Eleonora Moldovan, Consulul General al României la Cernăuţi, exprimându-şi respectul faţă de Mircea Lutic ca personalitate marcantă a culturii, dar şi ca om cu un destin ce ne înalţă spre alte culmi mai luminoase, Excelenţa sa  a prezentat mesajul de felicitare al domnului Stejărel Olaru, Secretar de Stat pentru Românii de Pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe al României, în care se specifică „postura de adevărat bucovinean, apostol al limbii române din Bucovina”, Mircea Lutic fiind onorat ca o „personalitate polivalentă”, înzestrată „cu mult talent şi dorinţa de a se pune în slujba literaturii române şi celei universale” ca istoric literar, reputat tălmăcitor din literatura ucraineană şi rusă. Iar prin activitatea-i poetică Mircea Lutic dezvăluie fibra sa intimă ce vibrează pentru Bucovina natală, pentru oamenii dragi, pentru tradiţia românească.

La cea de-a 75-a aniversare a scriitorului Mircea Lutic, sudul Bucovinei a fost reprezentat de prietena noastră, scriitoarea Doina Cernica, de consilierul judeţean Ioan Abutnăriţei  şi de Alis Niculică, doctor în istorie, şef de birou la Biblioteca Bucovinei ,,I. G. Sbiera” Suceava.

Doina Cernica i-a transmis sărbătoritului doriri de bine din partea monahiei Elena Simionovici de la Mănăstirea Voroneţ şi a preotului-poet Constantin Hrehor, o Diplomă de Excelenţă, ,,pentru activitatea desfăşurată în spaţiul literar bucovinean”, la împlinirea vârstei de 75 de ani, de la Societatea Scriitorilor Bucovineni – preşedintă Carmen-Veronica Steiciuc, două cărţi semnate de poetul şi ziaristul Ion Paranici (care şi-a amintit că, încredinţând un grupaj de versuri ,,Zorilor Bucovinei” şi întrebându-l  mai apoi pe Ion Chilaru de soarta lor, acesta i-a răspuns: ,,Mircea Lutic le-a văzut, sunt gata să apară!”, semn că în materie de literatură Mircea Lutic avea cuvânt hotărâtor; amintire căreia Mircea Lutic i-a răspuns cu o alta, a celor două săptămâni de schimb de experienţă petrecute la ziarul sucevean ,,Zori noi”, pe când Ion Paranici era redactor-şef al acestui cotidian), o  Diplomă de Excelenţă semnată de Dumitru Teodorescu, directorul  cotidianului sucevean ,,Crai nou”, acordată dlui Mircea Lutic ,,pentru ansamblul remarcabilei sale activităţi de ziarist şi scriitor de prim-rang al Bucovinei”, deosebita ediţie a  creaţiei lui Nicolae Labiş, ,,Opera Magna”, realizată de Nicolae Cârlan, cu urările de sănătate ale istoricului literar sucevean, cu urările de bine ale poetului Alexandru-Ovidiu Vintilă, redactor-şef al revistei, Diploma  de Excelenţă a ,,Bucovinei  literare”, respectuoasele felicitări ale poetei Paraschiva Abutnăriţei, secretar al Asociaţiei Scriitorilor şi Artiştilor din Ţara Dornelor, care, împreună cu soţul, şi-a însoţit urările cu un dar şi cu asigurarea călătoriei sucevenilor la Cernăuţi.

De asemenea, Doina Cernica  a spus că  ,,Bucovina întreagă se mândreşte cu intelectualul şi scriitorul Mircea Lutic, cu diriguitorul «Zorilor Bucovinei» – cetate a limbii române de-a lungul vremii cu furtunile ei,  se mândreşte cu poetul Mircea Lutic, laureat al Premiului «Mihai Eminescu» al Academiei Române,  şi, deopotrivă,  sensibil implicat în cea mai bună versiune a «Luceafărului» în limba ucraineană, multiplu premiată, realizată de distinsul scriitor Vitali Kolodii; cu traducătorul Mircea Lutic, al cărui efort tălmăcitor a dus la apropierea condeielor şi a mai bunei cunoaşteri a trei literaturi, română, ucraineană, rusă, dar mai ales Bucovina întreagă, aşa cum  a spus şi Excelenţa Sa, dna Eleonora Moldovan, Consulul General al României la Cernăuţi, se mândreşte cu omul Mircea Lutic, al cărui destin iradiază bunătate, demnitate, învăţăminte, lumină izbăvitoare mai presus de tragedii”. Acestei mărturisiri, Doina Cernica i-a adăugat un mic dar personal, două ceşti cu însemnele Sucevei, ca dl Mircea Lutic să-şi bea dimineaţa ceaiul/cafeaua cu cineva scump inimii sale, cu cineva apropiat, dorindu-i mai presus de toate drag de viaţă. ,,Bucuria zilei de mâine, iată pentru ce trăim!” spunea un scriitor din adolescenţa noastră. Iar ziua de mâine începe acum. Vă doresc să aveţi parte din plin de bucuria ei!”.

În continuare, consilierul judeţean Ioan Abutnăriţei i-a transmis sărbătoritului felicitările şi urările de sănătate ale dlui Cătălin Nechifor, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, şi a făcut câteva consideraţii asupra creaţiei poetice a lui Mircea Lutic, subliniind acţiunea binefăcătoare a neologismelor pe care le utilizează asupra limbii române vorbite la Cernăuţi şi demnitatea poeziei sale.

La rându-i, dr. Alis Niculică i-a înmânat  Diploma de Excelenţă a Bibliotecii Bucovinei ,,I. G. Sbiera” Suceava, condusă de Gheorghe-Gabriel Cărăbuş, ,,în semn de omagiu pentru devotamentul faţă de limba română şi pentru întreaga activitate culturală desfăşurată de-a lungul carierei sale”, precum şi numărul 1-2/2014 al revistei Bibliotecii Bucovinei, ,,Scriptum”, care, a spus, aşa cum astăzi se deschide cu sărbătorirea romancierului bucovinean Pan Solcan la 90 de ani, tot aşa să ajungă să se deschidă cu sărbătorirea la 90 de ani a scriitorului Mircea Lutic. Dar şi la centenar!

Profesionist desăvârşit, cu sentimentul unei misiuni nobile, Mircea Lutic, o personalitate marcantă de o vastă cultură, face parte din generaţia care a ştiut să-şi preţuiască valorile, versurile lui izvorăsc din seva expresivităţii  unei limbi frumoase, coborâtoare din vechile cazanii şi, totodată, moderne şi actuale, după cum a sensibilizat docentul universitar Lora Bostan. Or, în ultimele culegeri observăm un alt aspect al  poeziei lui Mircea Lutic, care se îndreaptă spre discursul religios. Mircea Lutic a câştigat şi faima de cel mai bun tălmăcitor, în deosebi prin traducerile din Dostoevski, pentru că a privit opera artistică în complexitate, redând nu numai conţinutul, dar şi păstrând imaginea artistică.

Cuceritoare au fost amintirile fiicei Lina şi prin sinceritate, şi prin căldura cu care şi-a mărturisit iubirea faţă de ilustrul său părinte, şi bucuria pentru clipele petrecute împreună. Şi cu toate că părinţii au ajuns la venerabila vârstă de 75 de ani, de 56 de ani trăind suflet în suflet, ei au rămas pentru ea tineri precum au fost.

În cununa elogierilor au strălucit emoţionante mesaje de aleasă preţuire şi recunoştinţă din partea  prietenilor, jurnaliştilor, scriitorilor români şi ucraineni Vasile Tărâţeanu, Simion Gociu, Ilie Tudor Zegrea, Grigore Crigan, Vira Kitaigorodska, Myroslav Lazaruk, Vasile Vascan, Gheorghe Şevcenko, Vasyl Dovghii, Viktor Koseacenko, Iuri Tiron,  Nicolae Şapcă, Vasile Bâcu, colaboratoarelor de la săptămânalul „Concordia” – Aurica Airinei, Elena Cojocaru, Doina Bojescu, Vera Vâsoţca şi Vasile Carlaşciuc de la Postul de radio „Ucraina-Internaţional,  profesoarei Silvia Caba Ghivireac, savanţilor Nadia Babyci şi Bogdan Melnyciuk, cu calde îmbrăţişări şi urări au fost alături de sărbătorit Ion Botoş, preşedintele Uniunii Regionale a Românilor din Transcarpatia „Dacia”, directorul Gimnaziului nr. 6 din or. Cernăuţi, Ion Ignat, Maria Dovgani, directorul-interimar al Bibliotecii Regionale „M. Ivasiuk”, care i-a acordat lui Mircea Lutic înaltul titlu de „Cititor de onoare” al instituţiei respective,  Ştefan Lazarovici, coleg de studii la Şcoala Pedagogică, care i-au dăruit cadouri, l-au menţionat cu diplome de excelenţă, de onoare şi de recunoştinţă pentru activitatea-i literară, dominată de spiritul mesianic al dumnezeirii, cu care ţine aprins rugul iubirii de Grai şi Neam în spaţiul înstrăinat de Ţară.

Cu melodii sclipitoare l-a purtat pe aripile muzicii maestrul Nicolae Hacman, Artist emerit al Ucrainei, dulce şi fermecător  i-a cântat talentata Carolina Jitaru. Un impresionant recital din versurile lui Mircea Lutic au susţinut elevii de la Gimnaziul nr.6, îndrumaţi de profesoara de română Doina Colesnicov.

Laurii ce i-a cules Mircea Lutic, muncind asiduă pe parcursul anilor, s-au încununat în zeci de culegeri de versuri şi proză proprie, traduceri din scriitori ucraineni şi ruşi, o bună parte din ele fiind expuse pe standul crezului vieţii scriitorului ce afirmă: „Trăiesc şi creez în două limbi”.

Peste 35 de ani din viaţă dnul Mircea Lutic i-a consacrat fructuoasei activităţi de secretar general de redacţie al ziarului „ZORILE  BUCOVINEI”, înveşmântând publicaţia într-o limbă literară aleasă şi o prezentare grafică de invidiat în acele timpuri. Cei ce au trecut prin şcoala exigentă a lui Mircea Lutic au avut multe de învăţat cum să-şi iubească şi să-şi preţuiască limba, neamul. Şi chiar dacă uneori greşea, fiind uşor influenţat şi credul din fire, Mircea Lutic, corect şi sincer, a ştiut să-şi recunoască vina, cerându-şi scuzele de rigoare, calitate rar întâlnită la oamenii de creaţie, fapt accentuat de redactorul-şef Nicolae Toma.

Printre cele mai cordiale mesaje de felicitare din Ţară sunt şi cele adresate de scriitoarea Lucia Olaru Nenati în pagina de pe Facebook: „Rog să transmiteţi confratelui Mircea Lutic cele mai sincere urări de sănătate şi îndelungata energie creatoare, felicitări cu ocazia împlinirii minunatei vârste a cărei aniversare, atât de frumos sărbătorită, vorbeşte de la sine despre meritele sale adunate în timp, adevărate, bogate, autentice, de osârdia cu care a ştiut să-şi descopere şi să-şi slujească harul, să-şi facă datoria de poet român din nordul Bucovinei cu dăruire, cu multă discreţie, cu modestia oamenilor nobili. Îl îmbrăţişez frăţeşte şi-i urez sănătate şi „La mulţi ani, frumoşi, buni şi creativi!”, considerându-mă, ca de obicei, prezentă alături de el şi toţi cei dragi din aceste icoane de familie, cum ar zice neuitatul şi regretatul nostru Grigore Vieru. Mă bucur să-i pot adresa din suflet aceste doriri unui poet adevărat şi uni om de aleasă onestitate şi frumuseţe morală”.

Adevărul e că  Mircea Lutic a rămas un creator de o uriaşă forţă poetică şi publicistică, iar „Liturghia sufletului lui” e căutarea adevărului, legătura dintre creativitate şi sacralitate. Or, poezia e o stare spirituală, neobişnuită a sufletului, e eul lăuntric al omului. Prin poezie creatorul comunică cu transcendenţa, adică cu Dumnezeu.

Felicia NICHITA-TOMA

Fotografii de Nicolae HAUCA şi Vasile PALADEAN