Tradiții și obiceiuri din satul Igești Folclor nupțial

14 octombrie 2025 р. | Categorie: Noutăţi

Tradiții și obiceiuri din satul Igești

Folclor nupțial

                                 

Frumosul sat Igești, care pentru prima dată a fost menționat în anul 1428, 17 august, când Alexandru cel Bun dăruiește lui Crâstea și soției sale, Maria, satul Iujinți. La 1481 sunt menționati Igeștii pe Dealul Putnei (Victoria Costinean, Ștefan Costinean ,,Valea Siretului” Repere etnografice din zona Storojineț. Editura ,,Augusta” Timișoara 2007, pagina 24 ) . În prezent, satul se mărginește cu Pătrăuții de Sus, Pătrăuții de Jos, Budeneț, Ciudei, Crasna, având următoarele cătune : Drumul Mare, Cotul de Sus, Cotul de Jos, Centru, Zamca, Ursoaia, Frașniș,  Miculici, Dealul Vașcului, Laz, Pârlitura. 

Este sat românesc,cu o populație de 6196 de lucuitori și face parte din comunitatea Ciudei. Frumosul sat răzășesc de-a lungul anului și-a păstrat foarte bine limba, credința, obiceiurile care se transmit din generație în generație. În discuțiile cu oamenii din localitate am aflat despre frumoasele tradiții , obiceiuri ,cântece , colinde  legate de sărbătoriile de iarnă, clacă, naștere, nuntă, etc. 

Foarte interesante sunt unele momente de nuntă care se deosebesc de alte sate, cum ar fi îmbrăcarea miresei de către druște în prezența mirelui, nănașilor, părinților, nuntașilor și apoi vânzarea ei mirelui.  Linia melodică este specifică satului și nu se întâlnește în altă parte. 

În ziua nunții, mirele împreună cu nuntașii săi : nașii, druștele, vorniceiii ,,vatajăi” veneau după mireasă. Erau întâmpinați cu muzică, se cânta ,,marșul’’, druștele chiuiau, însemnau pe cei veniţi cu buchete formate din flori speciale, la care se puneau crenguţe de mirtă şi se legau cu lentă albă. La vornicei şi druştele mari  ,, de onoare “ se prindeau flori mai mari, iar florile mirelui şi a naşilor se deosebeau prin mărime şi lentele mai lungi. Părinţii miresei îi serveau cu rachiu ,,holercâ” şi dulciuri(cornurieli, pampuște, turtâ dulci).

Apoi urma unul dintre cele mai importante momente ale nunții, gătirea ,,îmbrăcarea”miresei.

Îmbrăcarea miresei.Foto, anul 1981.

Ea era așezată pe un scaun cu perină, (ca să-i fie viața moale) i se punea pe cap voalul  ,,valionul” ,,șlaierul”  și cununița. Când mireasa era gătită, ,,îmbracatâ”  o ridicau  sus pe scaun s-o vadă toată lumea și chemau mirele s-o cumpere. După târguieli, mireasa era cumpărată, druștele primeau bani, bomboane, apoi chiuiau în semn de mulțumire.                         

Un alt moment frumos și specific locului este iertăciunea, urmată după vânzarea miresei, pe care le-o dădeau părinții tinerei. Pe un prosop ,,ștergar”  se pune colacul și sarea. Părinții, întâi mama, apoi tata, apropiind colacul de fruntea fiecăruia spun următoarele cuvinte:               

,, Dumnezeu să vă binecuvinteze cu pâine și sare, cu darul Sfinției Sale” . După iertăciune, sunt chemați toți nuntașii la masă. Apoi pleacă la cununie, mireasa având din ambele părți vorniceii ,,vatajăi” de onoare, iar mirele druștele de onoare. 

Foto, anul 1978.

Cântecul la îmbrăcarea miresei.

Taci, mireasâ, nu mai plângi,

Taci, taci, taci. 

Câ diparti nu te-om duși, 

Taci, taci, taci. 

Pisti-un deal șî pisti-o vali, 

Taci, taci, taci. 

La casuța dumitale,

Taci, taci, taci.

Pisti-un deal, pisti - un parău,

Taci, taci, taci. 

Pân-la barbațălu tău, 

Taci, taci, taci. 

Iesâ luna dintri pomi,

Taci, taci, taci. 

Mirili dintri ficiori, 

Taci, taci, taci. 

Iesâ luna din pomieti,

Taci, taci taci

Șâ  mireasa dintri fieti,

Taci, taci, taci. 

Plângi mireasâ șâ nu pre, 

Taci, taci, taci. 

Parâț bgini câ ti ie,

Taci, taci, taci. 

Las-sâ plângâ celelalti, 

Taci, taci, taci. 

C- au ramas nimaritati, 

Taci, taci, taci. 

Informator: Ionașcu Elena a lui Leon,65 ani

Cântec de la vânzarea miresei

1.  Poftim miri mai încoa/ 2ori

Sâ ti-nvăț a neguța/ 2 ori

Mireasuicâ -a cumpara./ ori

2.  Ingaia, da nu ț-om da/2 ori

Pânâ nu ni-i da ceava/ 2 ori

Câ mireasa-i frumușâcâ/2 ori

Noi n-odăm farâ nimicâ. / 2 ori

3.  Nu  de-acii ci zuraiesc/2ori

Da de-acii ci foșcotesc/2ori.

Literatura:

1.Marian,S.F. Nunta la români.  Editura ,,Grai și Suflet” – Cultura Națională, București,1995.

2.Victoria Costinean, Ștefan Costinean, Valea Siretului.Repere etnografice din zona Storojineț.  Editura ,,Augusta”, Timișoara,2007.

Informatori:

- Scripa Dumitru a lui Leon, 86 ani ,

-          Ionașcu Vasâle a lui Ilie , 94 ani ,       

-          Frunza Danil a lui Gheorghe, 76 ani .

Elena Dolinsca, studentă la Colegiul Pedagogic din Cernauți, anul 2, originară din satul Igești.