La 26 octombrie 1497 - VICTORIOASA BĂTĂLIE A LUI ȘTEFAN CEL MARE DIN CODRII COSMINULUI (azi regiunea Cernăuți

La  26 octombrie 1497 - VICTORIOASA BĂTĂLIE A LUI ȘTEFAN CEL MARE  DIN CODRII COSMINULUI

La  26 octombrie 1497 a avut loc bătălia din Codrii Cosminului, unde oastea moldovenească condusă de Ştefan cel Mare a învins armata polonă a regelui Ioan Albert ce dorea să supună Țara Moldovei și să-l instaleze pe fratele său Sigismund pe tronul de la Suceava.

Bătălia din Codrii Cosminului (26 octombrie 1497) a marcat emanciparea lui Ştefan cel Mare (1457 – 1504) de sub suzeranitatea Poloniei (1). Relaţiile domnului Moldovei cu Polonia erau tensionate încă din 1490 – 1491, când oştile moldovene au întreprins acţiuni în Pocuţia şi Podolia, cucerind cetăţile Snyatin şi Halyci şi asediind Colomeea.

Devenit rege al Poloniei în 1492, Ioan I Albert [Jan Olbracht] (1492 – 1501) s-a simţit dator să readucă Moldova sub dependenţa Poloniei. Totodată, intenţiona să-l instaleze pe fratele său, Sigismund pe tronul Moldovei.

Asupra scopului real al campaniei din 1497, soldată cu bătălia din Codrii Cosminului, unii specialişti consideră că aceasta a avut ca pretext eliberarea Chiliei şi Cetăţii Albe de sub stăpânire turcească, fiind în realitate îndreptată împotriva Moldovei, în timp ce alţii susţin că, pornind împotriva turcilor, Ioan Albert s-a văzut sabotat de Ştefan şi de aceea a decis, chiar în timpul campaniei, schimbarea acestuia (2).

Cert este că, pornit la mijlocul lunii august 1497 pe Nistru (în jos) în fruntea a c. 80.000 de soldaţi, Ioan Albert schimbă brusc direcţia şi ajunge sub zidurile Sucevei (24 august), pe care o asediază. Aflat cu oastea Moldovei la Roman (nu se cunoaşte efectivul acesteia), Ştefan primeşte un ajutor consistent din partea regelui Ungariei, Władisław II Jagiełło (1490 – 1516), care-i trimite 12.000 de oşteni sub comanda voievodului transilvănean Bartolomeu Drágffy (1494 – 98). Domnul Ţării Româneşti, Radu cel Mare (1495 – 1508), trimite şi el în sprijinul lui Ştefan un corp de cavalerie, iar turcii, care concentraseră importante efective la Dunăre, trimit circa 2.000 de oameni, câţi solicitase domnul Moldovei (3).

Cetatea Suceava, apărată sub comanda lui Luca Arbore,  a rezistat eroic timp de trei săptămâni, până la 18 octombrie 1497, când atacatorii au fost înconjuraţi de forţele principale ale lui Ştefan. Sub medierea voievodului Transilvaniei, mandatat de regele Ungariei să-i împace pe beligeranţi, Ştefan acceptă încheierea unui armistiţiu, punând însă condiţia ca armata polonă să se retragă pe acelaşi traseu pe care venise, pentru a evita și devastarea altor regiuni.

La 19 octombrie, deşi nemulţumit de atitudinea fratelui său, Władisław II al Ungariei, Ioan Albert începe retragerea. De la Siret el preferă un alt drum, mai scurt decât cel convenit, spre Cernăuţi. Profitând de această abatere, folosită mai mult ca pretext, Ştefan urmăreşte oastea polonă, prinzând-o într-o ambuscadă, în Codrii Cosminului, la 26 octombrie 1497 (4). Polonii au suferit pierderi grele, mii de morţi şi prizonieri, după cele mai multe surse (c.4.000, după Letopiseţul de la Novgorod). Ştefan a urmărit în continuare oastea polonă, până la Cernăuţi, atacând-o şi hărţuind-o permanent, astfel încât campania din Moldova a fost un adevărat dezastru pentru Ioan Albert.

Pacea dintre cele două părţi este restabilită prin tratatul moldo-polon de la Hârlău (12 iulie 1499), care înlătură suzeranitatea Poloniei asupra Moldovei, fiind încheiată de pe poziţii de egalitate

Note:

1. Nicolae Iorga, ”Istoria lui Ștefan cel Mare pentru poporul român”,Edit. Literatura,  1966, pag 194.

2.George Marcu (coord.), Enciclopedia bătăliilor din istoria românilor, Editura Meronia, Bucureşti, 2011.

3.Historia.ro.

4.Wikipedia.

Felicia Nichita-Toma, Zorile Bucovinei, Cernăuți

Din cartea aflată în manuscris - ”VOLOCA MEA CU SUFLET ROMÂNESC – VECHE VATRĂ RĂZĂȘEASCĂ”