În Bucovina istorică, pe urmele marilor înaintași

În Bucovina istorică, pe urmele marilor înaintași

De ziua bunului simț, chiar dacă vremea se cam schimbase, oricum luna lui Brumar a intrat în drepturile sale, membrii fondatori ai Asociaâiei DACIA STRĂBUNĂ din Sudul și Nordul Bucovinei, au revenit din nou pe meleagurile noastre mioritice. Celor trei „mușchetari români” cum îi numim în ultima vreme: Ioan Ițco, Andrei Breabăn și Radu Bercea, li s-a alăturtat de această dată o doamnă tânără, energică, plină de viață – Laura Onofrei, profesoară de arte, președinta Asociației de Turism, proprietară de pensiune turistică din comuna Voroneț, România. Chiar de la bun început, dna Laura mi-a mărturisit că e pentru prima oară când a trecut frontiera, sperăm că va reveni de acum încolo de mai multe ori.

Deoarece ne aflăm în luna când vom celebra Ziua Bucovinei, ziua de naștere a poetului, „decanului” poeziei românești de pe Valea Siretului, Vasile Levițchi, am pornit pe meleagurile bucovinene, și pe urmele altor mari înaintași ai neamului nostru. Primul popas l-am făcut chiar la casa în care a dormit cândva poetul nostru național Mihai Eminescu, ce se află în curtea bisericii „Adormirea Maicii Domnului” din frumoasa localitate Crasna. E casă muzeu acum, dar în incinta lui nu am putut intra, de câțiva ani se află în reparație. Aici ne-am făcut primele poze. Iar eu am intrat în posesia unui frumos tablou pictat de dl Radu Bercea, care de acum încolo va împodobi colecția mea personală de tablouri pictate de acest talentat pictor, căruia îi mulțumesc frumos.

Chiar în vecinătatea acestui sfânt lăcaș, a casei-muzeu, a liceului, se află și biblioteca orășelului, pe care am vizitat-o cu plăcere la invitația doamnei bibliotecare șefe Elena Motrescu. Am venit aici, știind că o să putem admira toți expoziția permanentă dedicată poetului-martir al neamului ILIE MOTRESCU, căci muzeul etnografic al liceului, vizitat nu demult tot de noi, poartă numele acestui vrednic și regretat fiu al Crasnei.

O expoziție-surpriză a cămășilor cusute în stil național, pregătită la propunerea mea de tânărul meșter popular  din localitate Ilie Motrescu, ne-a impresionat și ne-a surprins pe toți. Reamintesc cititorilor că cu circa doi ani în urmă, am scris despre acest tânăr, care are o îndeletnicire, mai rar întâlnită pentru băieți – cusutul cămășilor. Îl ajută și surioara sa Magdalina. Au comenzi în permanență, iar din mâinile lor ies lucruri de valoare. Ne-a plăcut mult, mai ales că și ei amândoi, fratele cu sora, au îmbrăcat haine naționale, cămăși cusute chiar de mâinile lor.

Pentru bibliotecă, oaspeții din România au adus cărți, reviste, tablouri. Am adus și eu câte ceva, deși multe cărți de ale mele am văzut pe rafturile acestei biblioteci, mai ales cele dedicate poetului Ilie Motrescu și familiei sale. Din partea mea am oferit două Diplome, una de Excelență și alta de Merit din partea Asociației creștine ASCIOR, (cu sediul la Buzău), a cărei președintă de Filială sunt chiar eu în regiunea Cernăuți. De ele s-au învrednicit tânărul meșter Ilie Motrescu și bibliotecara Elena Motrescu. Prezentă la bibliotecă era și ajutoarea ei Axenia Mitric. La toți le-am făcut cadou ziare, reviste, cărți. Iar pe dna Laura am rugat-o să transmită la mănăstirea Voroneț, câteva ziatre din regiunea noastră unde sunt publicații dedicate acestei deosebite mănăstiri din Sudul Bucovinei, mai ales cel pe care l-am dedicat maicii-ghid de acolo, scriitoarei Elena Simionovici, cu care ne cunoaștem de peste un sfert de veac. Reamintesc cititorilor, maica Elena a fost cândva profesoară de limba română la școala românească din Pătrăuții de Sus de pe Valea Siretului. După ce ne-am pozat, am mulțumit gazdelor, am plecat mai departe spre localitatea Carapciu tot de pe Valea Siretului. Înainte de a pleca, dna Laura s-a interesat de ce literatură ar avea nevoie în bibliotecă în limba română. Răspunsul a fost același pe care îl auzim în toate bibliotecile din ținut: literatură pentru copii. Anume cărțile pentru copii, rămân o problemă totuși la noi, ele nefiind  niciodată îndeajuns atât în bibliotecile sătești, nici la  liceele și gimnaziile noastre.

Am dorit mult ca membrii Asociației DACIA STRĂBUNĂ să viziteze unicul liceu românesc din regiunea Cernăuți, care poartă numele poetului nostru național Mihai Eminescu. Bustul său impunător ne-a întâmpinat chiar în holul liceului, iar în sala de festivități am admirat un tablou pictat cu chipul poetului, dar și o frumoasă citată de a sa, ce atârnă deasupra scenei din sala respectivă. Tot un tablou pictat al poetului neamului am găsit și în cabinetul de limba și literatura romțnă. Iar pe culuoarele liceului am admirat fotografiile și cele scrise despre poetul Vasile Levițchi, originar din acest sat, dar și cele scrise despre fondatorul acestui liceu prestigios regretatul profesor Vasile Tovarnițchi. Am mai fost la biblioteca liceului unde am admirat expozițiile dedicate poetului, care este mândria acestei localități – Vasile Levițchi, ale altor bucovineni. Peste tot ne-au condus directorul acestui liceu dl Gheorghe Fratovcean și directoarea adjunctă doamna Alina Levciuc. Nu fără mândrie dna Alina ne-a arătat picturile fiului Vitalie, foarte reușite. În special  am admirat tablourile cu chipurile marilor clasici, dar și moderni  ale scriitorilor ce fac cinste celor două popoare: ucrainean și român. Printre ei i-am descoperit pe Taras Șevcenko, Lesia Ukrainka, Ivan Franko, dar și poeta, mare patriot al Ucrainei, Lina Costenko. Iar printe clasicii români, pe Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, Ion Creangă, dar și pe cei din anii precedenți Grigore Vieru, Vasile Levițchi, trecuți prea degrabă în lumea celor drepți. Iarmeritul e că acest adolescent e elev în clasa a 10-ea la liceul dat.

Nu am plecat de la acest liceu, până ce dl director nu ne-a arătat și fosta casă parohială, situată în curtea liceului, care în curând va deveni muzeul satului, al liceului. Deja foarte multe exponate subt adunate, rămâne ca ele să fie aranjate în sălile ce se vor amenaja cât de curând. O cameră va fi dedicată poetului Vasile Levițchi, nepoata sa din Chișinău a promis că va transfera muzeului mai multe lucruri de ale celebrului său bunic.

La acest liceu, am dat de aceeași problemă în ce privește cărțile pentru copii. Dna Laura Onofrei a promis că va face tot posibilul să ajute cu ce se va putea în această privință. Desigur,  cărți, tablouri, reviste am lăsat cu toții și aici.

De la Carapciu ne-am deplasat la bibloteca din Prisăcăreni, bibliotecă pe care am vizitat-o și în rândul trecut. Iar cărțile dăruite nu demult, erau deja expuse în expoziții. Tot o mare expoziție am găsit în această bibliotecă dedicată Bucovinei. Eu personal i-am mai adus două cărți din biblioteca mea personală, dedicate Bucovinei. O frumoasă expoziție dotată cu cărți și ziare, pe care am complectat-o cu noi ziare, era dedicată lui Vasile Levițchi.Admirație doamnei bibliotecare-șefe, poetei și activistei, neobositei doamne Rodica Zegrea.

În sala principală a bibliotecii ne așteptau deja toate bibliotecarele din comuna Suceveni: Alina Schipor din s. Suceveni, Elizaveta Cic din s.Corcești, Floarea Lupaștean din Suceveni, care este și meșteriță populară și purtătoare de tradițiea „pomului de pomană” din Bucovina, inclus în patrimoniul cultural imaterial al Bucovinei. Atât dna Floarea cât și nepoțica ei Oxana, care o ajută la pregătirea acestor colăcei, au venit îmbrăcate în frumoase haine naționale.

Mai întâi împreună cu dna Rodica Zegrea am susținut ambele cîte un moment poetic. Am citit pentru toți cei prezenți ceva din creația proprie, Rodica a citit despre poezii baștină, despre cei deportați, despre natură. Eu am citit câte ceva dedicat  lui Mihai Eminescu, lui Ilie Motrescu, Bucovinei dragi. Nu puteam să nu citesc un vers de al poetului Vasile Levițchi, a cărui zi de naștere o vom marca pe 15 noiembrie.Dna Floarea Lupaștean a interpretat un vechi și frumos cântec popular dedicat părinților. Desigur, că ne-a încântat cu vocea sa neostenitul domn Ioan Ițco. Printre toate calitățile pe care le are, posedă și o voce bună.

La masa unde am fost serviți cu caș, plăcinte, turtă dulce sau cum i se spune în unele părți turtă neagră ori babă neagră, au mai vorbit dnii Andrei Breabăn și Radu Bercea, dar și inimoasa doamnă Laura Onofrei. Toți au mulțumit pentru amabilitate, pentru faptul că românii de aici, în ciuda tuturor greutăților, prin care trecem, păstrează portul, graiul, tradițiile.

Asemenea întâlniri sunt adevărate sărbători ale sufletului. Ne cunoaștem plaiul, locurile, oamenii, evenimentele... Să dea Domnul să avem parte de cât mai multe asemenea sărbători.

ELEONORA SCHIPOR, profesoară, scriitoare, vicepreședinta Asociației DACIA STRĂBUNĂ