La mănăstirea Putna se păstrează degetul ”făcător de minuni” a Sfântului Daniil Sihastrul, duhovnicul lui Ștefan cel Mare, Sfântul care l-a îndemnat pe domn să ridice Mănăstirea Putna.. Se spune că este degetul arătător de la mana dreapta a Sfântului Daniil, cu care el i-a arătat Voievodului Ștefan cel Mare și Sfânt mândra vale a Putnei, unde l-a îndemnat să ridice mănăstirea. Degetul este „făcător de minuni”.

18 decembrie 2025 р. | Categorie: Bucovina

La mănăstirea Putna se păstrează degetul ”făcător de minuni” a Sfântului Daniil Sihastrul, duhovnicul lui Ștefan cel Mare, Sfântul care l-a îndemnat pe domn să ridice Mănăstirea Putna.. Se spune că este degetul arătător de la mana dreapta a Sfântului Daniil, cu care el i-a arătat Voievodului Ștefan cel Mare și Sfânt mândra vale a Putnei, unde l-a îndemnat să ridice mănăstirea. Degetul este „făcător de minuni”.

Cuviosul Daniil a prezis tânărului Ștefan, copleșit de durere și deznădejde, că nu peste multa vreme va urca pe tronul tatălui său Bogdan II și al bunicului sau Alexandru cel Bun. Întâmplarea este datata în luna octombrie a anului 1451, Sfântul Daniil Sihastrul aflându-se, împreuna cu Ștefan, în chilia sa de pe Valea Putnei.

Sfântul Daniil Sihastrul a fost considerat sfânt încă de pe când trăia, vindecând pe cei bolnavi, alungând demonii și alinând suferințele. El este sărbătorit în calendarul ortodox pe data de 18 decembrie. Se știe că Sfântul Daniil i-a prezis Sfântului Domnitor Ștefan cel Mare faptul că va urca pe tronul Moldovei. Potrivit spuselor lui Ioan Neculce, Daniil îl îndeamnă pe Ștefan să nu se dea bătut în lupta sa împotriva turcilor. Tot Sfântul este cel care l-a îndemnat pe marele domnitor moldovean să ctitorească Mănăstirea Putna.

A trăit intre anii 1400 și 1482 cunoscut și sub numele de „Sfântul Daniil schimonahul” sau „Sfântul Daniil cel Nou”, pentru a putea fi deosebit de proorocul din Vechiul Testament sau de Daniil Stâlpnicul, este unul dintre cei mai populari Sfinți moldoveni din toate timpurile.

Se naște într-un sat situat din apropierea orașului Rădăuți, unde primește numele de botez Dumitru. Pe când împlini 16 ani, Daniil este călugărit cu numele David la Mănăstirea „Sfântul Nicolae” din Rădăuți.

Mai apoi Ajunge la Schitul Sfântului Lavrentie, la circa 6 kilometri de Putna, locul care marchează intrarea sfântului în monahism. Ulterior alege să se retragă într-un loc tăinuit, înspre munte, pe malul pârâului Viteul, azi în satul Putna. Acolo a găsit o stâncă, unde, cu multa osteneală a săpat în stâncă un paraclis, la care se mai vede și azi pridvorul, naosul și altarul, iar dedesubt o încăpere, săpată tot în piatra, care îi slujea drept chilie.

Daniil a dus acum o viață și mai aspra, de post și rugăciune împreunate cu munca în gospodăria schitului. Aici a îmbrăcat „schima cea mare”, adică ultima treapta a călugăriei, primind un nume nou, cel de Daniil.

Tânărul Ștefan, fiul domnitorului Bogdan al Moldovei, refugiat în pădure, urmărit de unchiului sau Petru Aron, ucigașul tatălui său - scapăt atunci ca prin minune, și-a găsit adăpost tocmai în chilia sihastrului Daniil, care l-a întărit și încurajat, prin cuvinte părintești de mângâiere.

Tot atunci, Cuviosul Daniil a prezis tânărului Ștefan, copleșit de durere și deznădejde, că nu peste multa vreme va urca pe tronul tatălui său Bogdan II și al bunicului sau Alexandru cel Bun. Întâmplarea este datata în luna octombrie a anului 1451, Sfântul Daniil Sihastrul aflându-se, împreuna cu Ștefan, în chilia sa de pe Valea Putnei.

Ștefan Voda l-a vizitat pe Sihastrul Daniil și în anii lui de domnie, atât în vremuri de pace, cât și în vremuri de cumpănă pentru țară. Sfântul este cel care l-a îndemnat pe domn să ridice Mănăstirea Putna, în apropiere de chilia în care trăia.

Daniil Sihastrul a fost la originea unei mișcări isihaste în nordul Moldovei, având mulți ucenici în pădurile din preajma Voronețului, precum și la schiturile și mănăstirile din zonă. El l-a încurajat pe Ștefan cel Mare să lupte pentru apărarea creștinătății și să construiască lăcașuri sfinte.

Sfântul Daniil a trecut la Domnul în jurul anului 1482 și a fost înmormântat în partea de sud a pronaosului bisericii Mănăstirii Voroneț. El s-a bucurat de aleasă cinstire din partea credincioșilor moldoveni încă din timpul vieții, iar după moartea acestuia l-au socotit sfânt. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât canonizarea lui abia în data de 20 iunie 1992, rânduindu-se ca el să fie prăznuit pe întreg cuprinsul Patriarhiei Române, având ca dată de prăznuire ziua de 18 decembrie.

Moaștele Sfântului Daniil se odihnesc în biserica mănăstirii Voroneț, în pronaos, spre dreapta, lângă analoghionul pe care se afla icoana sa. Deasupra mormântului este așezată o lespede de gresie, mai înaltă ca pardoseala bisericii, care e din vremea lui Ștefan cel Mare.

Degetul arătător de la mana dreapta a Sfântului Daniil, "făcător de minuni", ferecat în argint, arată că sfintele moaște ale Sfântului Daniil Sihastrul au fost expuse o perioadă de timp pentru închinarea credincioșilor la Mănăsirea Voroneț pe la mijlocul veacului al XVIII-lea. Egumenul Ghedeon a umblat la ele și, desprinzând degetul, l-a trimis Mănăstirii Putna.

Despre acest deget, care este păstrat la mănăstirea Putna, tradițiile spun ca este degetul arătător de la mana dreapta a Sfântului Daniil, cu care el a arătat Voievodului Ștefan cel Mare și Sfânt mândra vale a Putnei, unde l-a îndemnat să ridice mănăstirea. Degetul este „făcător de minuni”.

În zilele noastre, chilia sfântului de lângă Mănăstirea Putna este un loc de pelerinaj binecunoscut, semn al evlaviei credincioșilor față de Sfântul Daniil. Totodată, mai multe biserici și mănăstiri sau schituri, precum și mai multe așezăminte culturale și sociale ale Bisericii Ortodoxe poartă numele și/sau hramul Sfântului Daniil Sihastrul.

Felicia Nichita Toma, Zorile Bucovinei, cu referire la orthodoxwiki, prof. dr. Mircea Păcurariu - Sfinți daco-romani și români, Editura Basilica 2013