COLIND PENTRU CELE 40 DE ZILE ALE SUFLETULUI POETULUI GHEORGHE UNGUREANU ÎN LUMEA PĂMÂNTEASCĂ

Tristețe, lirice melancolii, depănare de duioase amintiri la Palatul Național al Românilor... S-au adunat prietenii celui care alături de președintele Societății pentru Cultura și Literatura Română "Mihai Eminescu", Vasile Bâcu, a fost un grijuliu gospodar al Casei noastre Naționale. Încă nu ne putem împăca, încă nu ne-am obișnuit că Gheorghe Ungureanu nu mai este. Ne-a amintit dureros familia - soția Ina, fiul Dumitru, fiica Elena, ființele scumpe ale dispărutului. Numai ele simt mai profund decât oricine golul lăsat de dispariția pământească a poetului, găsindu-și mângâierea la momentul de reculegere și pomenire după datina creștină a parastasului de 40 de zile. Chiar în duminica când regretatul dispărut s-a înfățișat la judecata Domnului, pentru a i se hotărî unde îi va sta sufletul, ne-am adunat la un colind pentru păstorul cuvântului poetic dăltuit, care a fost Gheorghe Ungureanu. Poeții știu să moară numai tineri, la 40 ca și la 90 de ani, am memorat un vers nu mai știu de la care poet. GHEORGHE UNGUREANU a plecat la 47 de ani, tot tânăr și rebel, cu un admirabil duh al libertății. Despre cum a fost, cum ne-a rămas în inimi și ce vom face pentru a-i păstra memoria au vorbit Cristian-Toma Dacica, distinsul diplomat, consul la Consulatul General al României la Cernăuți, Vasile și Ancuța Bâcu, Nicolae Șapcă, Carolina Jitaru, prof. univer. Cristina Paladian și Felicia Vrânceanu, Ștefan Hostiuc, Mihai Gherman Sofia Roșca, Gheorghe Bodnariuc. Vasile Carlașciuc, Tatiana Golciuc. De la Dorohoi a sosit cu un cuvânt despre valoarea poetului profesorul Vasile Adăscăliței. Emoționant a evocat prietenia de-o viață cu comemoratul, cunoscut nu doar ca poet, ci și ca gospodar al Volocii, preotul Pavel Paulencu, vrednicul părinte care a ținut Te-Deum-ul, adunându-ne într-un colind pentru cel care a iubit datinile ca pe propriii copii.

Maria Toacă