29 martie 2024
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

„ZORILE BUCOVINEI”: TRECUT, PREZENT ŞI VIITOR

17 martie 2013 р. | Categorie: Bucovina

Ziarul „Zorile Bucovinei” e publicaţia cu cele mai bogate tradiţii din nordul Bucovinei (primul număr a apărut la 15 februarie 1941) şi cu cel mai mare tiraj printre ziarele minorităţilor naţionale din Ucraina (14 mii 578 exemplare).

Cu 2 ani în urmă, ziarul nostru şi-a sărbătorit jubileul de 70 de ani de la apariţia primului său număr. E mult, e puţin? Pentru o viaţă de om această vârstă e destul de înaintată, iar pentru un ziar e doar maturitatea. Şi, aruncând o privire de retrospectivă înapoi asupra distanţei parcurse de publicaţia noastră, răsfoind imaginar cele peste 14 mii de numere ce au apărut până acum, putem spune cu încredere că „Zorile Bucovinei” şi-a ocupat locul său în spaţiul jurnalistic din nordul Bucovinei ca o sursă obiectivă de informare a populaţiei românofone din ţinut, a trăit cu bucuriile, durerile, grijile şi lipsurile locuitorilor de pe acest picior de plai. Iată doar câteva etape edificatoare ale istoriei ziarului nostru.

Primul număr al publicaţiei a apărut la 15 februarie 1941, fiind o ediţie dublată a gazetei în limba ucraineană „Radeanska Bukovyna”. Timp de câteva luni redactor-adjunct pentru versiunea românească a fost Anton Hodeac, originar din Basarabia, care a căzut pe  frontul celui de-al doilea război mondial, fiind urmat în post de Aleksandr Krâţevâi, care a semnat ziarul până la sfârşitul lunii iunie 1941.

În timpul celui de-al doilea război mondial ziarul nu apare, revenind la cititori abia la sfârşitul lunii marte 1944, responsabili de versiunea românească fiind, pe rând, Mihail Havriliuk, Ion Ciobanu, Boris Bejenar şi Vasile Leviţchi. Anume poetului Vasile Leviţchi îi aparţine meritul apariţiei, la 1 aprilie 1967, a ziarului originar „Zorile Bucovinei”, cu acest titlu publicaţia păşind prin timp până în prezent.  În acei ani, pecetluiţi de ideologia suslovistă, „Zorile Bucovinei” a devenit centrul cultural al românilor din ţinut, în jurul lui adunându-se cei îndrăgostiţi de verbul matern. Desigur, o asemenea explozie culturală, înfăptuită şi dirijată de primul redactor al publicaţiei noastre, i-a pus repede în gardă pe reprezentanţii ideologiei comuniste de atunci şi, în noiembrie 1968, Vasile Leviţchi a fost destituit din post.

La cârma redacţiei, din ianuarie 1969, vine alt poet, Ion Chilaru, care a condus ziarul timp de peste 25 de ani. A fost aşa-zisa perioadă brejnevistă şi gorbaciovistă, când a început dezgheţul ideologic. În consecinţă, în „Zorile Bucovinei” apar rubrici şi materiale la care înainte vreme nici nu puteai visa. În acei ani ziarul a avut cel mai mare tiraj – aproape 30 de mii, iar numărul colaboratorilor lui era aproape de 60 de persoane.

În iunie 1994, după moartea, în consecinţa unei boli incurabile, a lui Ion Chilaru, redactor-şef a fost numit Gheorghe Mihalcean, primul Jurnalist emerit al Ucrainei printre ziariştii români din nordul Bucovinei, omul care a trăit cu grijile şi problemele ziarului, care s-a aflat în acei aproape cinci ani şi sâmbăta, şi duminica la serviciu, citind şi redactând aproape fiecare material. Blând şi cumpătat, responsabil şi punctual, Gheorghe Mihalcean a pus bazele culegerii computerizate a materialelor. Însă munca istovitoare, neodihna şi atacul la persoană din partea unui conducător de atunci al organului reprezentativ din ţinut, i-au grăbit moartea, care a survenit în ziua de duminică, 14 februarie 1999.

Din acelaşi an redactor-șef a fost ales de colectivul ziarului Nicolae Toma, membrul al Uniunii Jurnaliştilor din Ucraina, preşedintele Societăţii Jurnaliştilor Români Independenţi din regiunea Cernăuţi.

În marte 1998 din rândurile cofondatorilor publicaţiei iese Administraţia Regionale de Stat, iar în vara anului 2002, din ordinul lui Teofil Bauer, conducătorul de atunci al ţinutului, ziarul rămâne şi fără cel de-al doilea cofondator – Consiliul Regional, şi-i este sistată finanţarea din partea statului.

După numeroase adresări către conducerea Ucrainei, datorită intervenţiei prompte a Preşedintelui de atunci al ţării, Leonid Kucima, „Zorile Bucovinei”, la 1 aprilie 2004, devine ziar al românilor din Ucraina, obţinând un nou cofondator – Comitetul de Stat pentru Minorităţi şi Migraţiune, condus de  Ghenadi Moskal şi Serhii Rudyk, originari din nordul Bucovinei. Însă la începutul anului 2007, când guvernul Ucrainei era condus de Viktor Ianukovyci, actualul Preşedinte al Ucrainei, nou-creatul Comitetul de Stat pentru Minorităţi şi Religie (preşedinte Gheorghe Popov) a ieşit nemotivat din rândurile cofondatorilor, ziarul rămânând din nou fără susţinere financiară din partea statului ucrainean. Clar lucru, colectivul de muncă al publicaţiei nu putea face faţă greutăţilor economice existente. De aceea cuvinte de recunoştinţă şi mulţumire aducem Guvernului României, care la sfârşitul anilor 2008 şi 2010, în anii 2011-2012, prin intermediul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni (Secretar de Stat Eugen Tomac), ne-a ajutat, în măsura posibilităţilor existente în acele momente de criză, să edităm ziarul, astfel demonstrând că Patria noastră istorică nu-şi uită conaţionalii de peste hotare..

Deci, publicaţia noastră apare de 72 de ani şi cele peste 18 mii de numere ale ziarului, apărute de-a lungul celor peste şapte decenii, sunt o mărturie că publicaţia e un factor al stabilităţii în mijlocul populaţiei românofone din ţinutul bucovinean, o părticică din organismul etnic românesc, o Cetate de Scaun a Limbii Române, o adevărată gramatică colectivă şi forjerie de cadre pentru presa scrisă şi audiovizualul din regiunea Cernăuţi – în „Zorile Bucovinei” a apărut primul „Abecedar” cu alfabet latin, „Mica Biblie” în expunere populară, programele şcolare la limba şi literatura maternă şi la istoria naţională, cursul facultativ „Cultura românească din Bucovina”; aproape toţi redactorii şefi ai ziarelor româneşti emisiunilor în limba română de la Teleradiodifuziunea din Cernăuţi, aproape toţi poeţii şi scriitorii români din nordul Bucovinei au lucrat înainte vreme la „Zorile Bucovinei”.

Tematica publicaţiei e diversă, ea înserând materiale pe teme culturale, economice, sociale, politice, sportive ş.a., deci, tot ceea ce  interesează  populaţia românofonă din Ucraina.

Rubricile principale ale ziarului „Zorile Bucovinei” sunt: „Actualităţi”, „Valorile noastre spirituale”, „Viaţa şcolii”, „Deportările staliniste”, „Candela”, „Datini, obiceiuri, tradiţii”, „Eminesciana „Zorilor Bucovinei”, „Domnitori români”, „Destine”, „Locuri istorice”, „Vocea poporului”, „De vorbă cu oameni interesanţi”, „Pe teme actuale”, „Dimensiuni sufleteşti”, „Restituiri”, „Ce ne doare”, „Personalităţi marcante ale neamului”, „Date însemnate din istoria şi cultura neamului”, „Din creaţia cititorilor noştri”, „Prilej de meditaţii”, „Eveniment editorial”, „De-ale vieţii”, „Mărturisirii”, „Scrisori neredactate”, „În ajutorul profesorilor”, „Pe teme de morală”, „Informaţia curentă”,  „Viaţa tineretului”, „Vedete”, Infidelitatea, piatră de încercare”, „Puncte de vedere”, „Diverse”,”Invocări”, „Din poşta redacţiei”, „Versuri noi”, „Voie bună la cei mici”, „Priorităţi”, „Mi-a spus inima să scriu...” etc.

Considerăm că 20 la sută din populaţia din nordul Bucovinei (românofonă) are dreptul la ziarul său independent  în limba română – „Zorile Bucovinei” –  căci anume prin această publicaţie se păstrează şi continuă tradiţiile presei româneşti din nordul Bucovinei, se creează condiţii pentru continuitatea românismului pe acest picior de plai mioritic.

Deci, „Zorile Bucovinei” a apărut, apare şi va apărea, în pofida faptului că în prezent are doar patru lucrători de creaţie, care sunt îndrăgostiţi de verbul matern şi duc tot greul activităţii gazetărești.