19 martie 2024
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

EMIL RADU MOLDOVAN: „MI-A CĂZUT LA SUFLET CERNĂUŢIUL ŞI OAMENII LUI BINEVOITORI...”

5 august 2014 р. | Categorie: Noutăţi

În cadrul programului „Dialoguri culturale la Cernăuţi”, desfăşurat în capitala Bucovinei în ultimele trei zile ale săptămânii precedente, ce a vizat implementarea unor proiecte de colaborare cu Biblioteca Regională „Myhailo Ivasiuk” şi cu conducerea ţinutului, întru sprijinirea comunităţii româneşti, în scopul facilitării cursului european al Ucrainei prin schimburi de experiențe, dl Emil Radu Moldovan, preşedintele Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, împreună cu suita sa de elită şi cu membri ai Ansamblului profesionist „Dor românesc”, a avut o vizită la Consulatul General al României la Cernăuţi, unde înaltul demnitar român a discutat cu Excelenţa Sa, dna Eleonora Moldovan, Consulul General al României la Cernăuţi, chestiuni actuale, referitoare la situaţia tensionată din regiune şi ţară, la susţinerea românilor băştinaşi prin diverse proiecte şi schimburi de experienţe cu autorităţile ucrainene.

Remarcând că, în scopul unui parteneriat comun,  preşedintele Consiliului Raional Storojineţ, unde există 30 de consilii locale, iar 32% din numărul populaţiei o constituie românii, i-a solicitat sprijin pentru implementarea unor proiecte comune cu un judeţ din România, dna Eleonora Moldovan le-a oferit înalţilor oaspeţi câteva date referitoare la istoria Consulatului General al României la Cernăuţi, sensibilizând că misiunea diplomatică română e una dintre cele mai importante, deoarece în afara sarcinilor specifice unei misiuni consulare are şi o comunitate foarte importantă de români, cu care colaborează zilnic prin diverse activităţi culturale. Or, prin prisma acestei activităţi, Consulatul General îşi asumă şi o prezenţă culturală românească aici, la Cernăuţi.

Dl Emil Radu Moldovan şi-a exprimat gratitudinea de mulţumire faţă de distinsa dnă Eleonora Moldovan, considerată, pe bună dreptate, unul dintre cei mai buni diplomaţi români: „Am fost în multe ţări, am întâlnit mulţi diplomaţi. Dna Eleonora Moldovan e al treilea diplomat printre încă doi pe care i-am cunoscut de-a lungul timpului, care sunt un model de diplomaţie, care reprezintă România. Deşi înţeleg că într-o regiune fierbinte şi o comunitate importantă de români, cu nu puţine probleme, mai ales ceea ce s-a întâmplat în ultimul timp în Ucraina, nu e deloc simplu să activezi. Sperăm că Dumnezeu va aduce o stare de calm, căci în prezent lucrurile sunt foarte delicate. Îi mulţumim din suflet pentru tot ceea ce face pentru fraţii români de aici. Domnul Titus Corlăţean mi-a spus la o întâlnire: „Avem un Consul foarte bun la Cernăuţi”. O să-l informez despre primirea călduroasă la misiunea diplomatică de la Cernăuţi”.

 Înaltul demnitar a mărturisit că schimbul de experienţă cu funcţionari din ţinutul bucovinean, care ar putea fi invitaţi pentru o săptămână în România pentru a prelua experienţa românilor, să înveţe, căci drumul european nu e simplu şi ar putea într-o primă fază să le fie de ajutor: „Judeţul Bistriţa-Năsăud,  s-a înfrăţit cu judeţe din Germania, Franţa, Italia, Polonia, SUA, iar acum urmează să ne întoarcem spre est, spre Ucraina, înfrăţindu-ne cu consiliile locale din zonele românofone pentru a face schimb de elevi. Avem 37 de primari de localităţi şi o dată în an fiecare şi-ar putea permite să primească un grup de 20-30 de copii să vadă Ţara-mamă,  desigur, pe baza unei relaţii oficiale”.

Referindu-se la  proiectele de viitor, dl preşedinte  Emil Radu Moldovan a specificat că Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, preşedinte al căruia este, o să aibă o colaborare fructuoasă cu autorităţile  regiunii Cernăuţi şi cu Consulatul General al României la Cernăuţi, şi nu numai. În vederea implementării unor  proiecte comune de sprijinire a populaţiei românofone din zona limitrofă, o să aibă un asemenea proiect şi cu Republica Moldova. „Ne vom strădui, în condiţiile în care vom vedea că Ucraina este angajată, la modul cel mai serios să parcurgă calea europeană, să încercăm schimburi economice, chiar parteneriate de afacere, şi cu Camera de Comerţ şi Industrie, căci mi-a căzut la suflet Cernăuţiul şi oamenii lui binevoitori. În  genere, când mă leagă sufleteşte, doresc să rămână ceva în urmă, fapt ce foarte mult mă bucură. Chiar dacă la noi, în România, e un an fierbinte, cu două scrutine electorale – cel european s-a încheiat, iar în noiembrie curent urmează să aibă loc alegerile preşedinţiale, există un sprijin firesc general prin proiecte transfrontaliere, finanţate cu sume importante de Comisia Europeană. Principalul e să se instaureze pacea, de altfel, ucrainenilor le va fi dificil să parcurgă calea europeană, căci e vorba de reforme profunde, mai ales, va fi foarte greu, ca şi în România, să schimbe mentalitatea oamenilor, fiindcă regulile impuse de UE nu sunt negociabile”.

Făcând un gest nobil întru solidaritatea cu românii bucovineni şi cu ucrainenii din ţinut, preşedintele Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud a asigurat, însă, că proiectul iniţiat nu se va limita doar la dans şi cântec, ci va fi diversificat, urmează doar să se discute ce tipuri de proiecte se pot implementa în zona Cernăuţiului, dezvăluind că au mare experienţă în domeniul protecţiei sociale, astfel vor putea  sprijini direcționat  comunitatea românească din regiune şi nu numai, împreună cu Consulatul General al României la Cernăuţi: „Dna Eleonora Moldovan – pe reţeaua diplomatică, pe linia Ministerului de Externe, iar eu pe cea a structurilor noastre asociative, începând de la colegii primari, vom încerca să discutăm cum să-i sprijinim pe colegii din Ucraina. Premierul Victor Ponta, la finele lui august, va sosi la Bistriţa şi îi voi prezenta problematica românilor de aici. E o problemă generală a minorităţilor, tratate cu foarte multă atenţie de UE. Urmează doar să facem presiunile diplomatice necesare ca în Ucraina să se poată implementa o legislaţie ce să ofere drepturile minorităţilor naţionale privind folosirea limbii etc. România, chiar dacă a fost mult acuzată, este undeva în zona idealului, printre puţinele state  privind drepturile minorităţilor – 18 dintre care sunt recunoscute pentru a fi reprezentate în Camera Deputaţilor, nemaivorbind de drepturile pe care le are o minoritate  de minim 20% într-o comunitate privind folosirea bilingvă etc...”.

Accentuând asupra semnării protocoalelor între bibliotecile din Cernăuţi şi Bistriţa, preotul şi cărturarul Ion Pintea a dezvăluit îmbucurătoarea iniţiativă ca în toamnă, la Herţa şi Cernăuţi, să se desfăşoare o manifestare culturală, dedicată lui Benjamin Fundoianu. Iar poetul Vasile Tărâţeanu, preşedintele Fundaţiei Culturale de Binefacere „Casa Limbii Române”, a remarcat prestaţia pe care  a avut-o dl preşedinte Emil Radu Moldovan nu doar la organizarea sărbătorii de suflet pentru românii bucovineni, dar şi donarea de carte personală de lux – operele lui Eminescu, Creangă, Celan, Caragiale, Aniţa Nandriş –  Bibliotecii Regionale „M. Ivasiuk”, celor din satele Mahala şi Horbova.

Comentând îngrijorarea împărtăşită sincer de Excelenţa Sa, dna Elena Moldovan, privind implementarea unui proiect pilon cu Ucraina al Ministerului Finanţelor din România, iniţiat în octombrie precedent şi care a trezit revolte în rândul populaţiei ambelor ţări, referitor la trecerea frontierei româno-ucrainene (ce şi cât li se permite cetăţenilor să ducă în România), ce a dus la crearea unor cozi infernale la Vamă, dl preşedinte a spus: „Trebuie să mai dăm şi noi înapoi, să adresăm un demers Cabinetului Ponta ca proiectul respectiv să fie anulat în totalitate. A sosit momentul ca sprijinul pe care l-a primit România de la UE să fie întors acum celor 3 state – Georgia, Republica Moldova, Ucraina, în deosebi, ultimelor două, care sunt mai aproape de sufletul nostru prin importantele comunităţi de români ce locuiesc acolo”, a conchis dl Emil Radu Moldovan.

A urmat depuneri de flori la monumentele clasicilor literaturii ucrainene şi române – T. Şevcenko şi M. Eminescu –  apoi i-am însoţit, pe o căldură dogorâtoare, pe scumpii noştri oaspeţi din Ţară, într-o excursie la Universitatea Cernăuţeană, fosta Reşedinţă a Mitropoliţilor Bucovineni, unde ghidul Angela Botă le-a povestit despre istoria acestei perle arhitecturale, inclusă în Patrimoniul UNESCO, pe locurile eminesciene, cei mai rezistenţi vizitând şi Casa iubitului dascăl al lui Mihăiţă Eminovici, Aron Pumnul.

Felicia NICHITA-TOMA