19 august 2019
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

ARE STATUL UCRAINEAN DREPTUL SĂ SE AMESTECE ÎN CHESTIUNILE BISERICII?

19 martie 2013 р. | Categorie: Noutăţi

Trăim în secolul al XXI-lea şi parcă într-o ţară democratică, unde ar trebui să fie respectate drepturile omului, conform Constituţiei, dar veşti tot mai triste şi alarmante răzbat la urechea ziarului nostru, „ZORILE  BUCOVINEI”,  din toate colţurile  Bucovinei,  de la împătimiţii noştri conaţionali. Or, în pofida faptului că avem „unele dintre cele mai bune  legi din lume”, precum ni se spune, iar în prezent ne  protejează şi Legea cu privire la funcţionarea limbilor în Ucraina, oricum nu suntem lăsaţi în pace, cu toate că muncim şi trăim conform literei legii. Mai mult ca atât, la organe sunt „invitaţi”  nu doar profesori de română, directori sau primari ce nu comit nici o încălcare, ci, dimpotrivă, sunt cetăţeni loiali, însă au îndrăznit să îndeplinească doar legea statului privind oficializarea românei,  spune lumea ...că „onoraţi” de cei investiţi cu putere sunt şi preoţi, care slujesc cu evlavie altarul credinţei neamului nostru. Şi să nu credeţi că au comis vreo infracţiune –  nu, au fost „poftiţi” la organe,  fiindcă veghează cu sacralitate flacăra credinţei străbunilor.

Mai spune lumea că de Crăciun pe stil vechi, într-un sfânt locaş dintr-o frumoasă şi pitorească localitate românească din ţinutul  nostru bucovinean, în timpul serviciului divin, a coborât însăşi divinitatea în  chipul Maicii Domnului în braţe cu Mântuitorul pentru a fi mai aproape de inimile înflăcărate de dragoste şi credinţă ale evlavioşilor ce i-au închinat frumoase şi inedite colinde. Adevărul e că aici a avut loc o adevărată minune cerească ce nu s-a mai pomenit  vreodată în această comună de vrednici români – un sobor de 17 preoţi, sosiţi din Episcopia Sucevei şi Rădăuţiului, la invitaţia parohului respectivului locaş de închinare, două ore au cântat colinde şi rugăciuni,  slăvind Naşterea Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Iar când sfânta slujbă s-a încheiat, enoriaşii cu ochii scăldaţi în lacrimi,  s-au apropiat de preotul local, i s-au închinat până la pământ, mulţumindu-i din suflet pentru momentele sacre dăruite, petrecute alături de feţele bisericeşti din Patria  istorică.

Spune lumea că s-au scurs de atunci nu puţine săptămâni, însă oamenii locului nu pot uita acea slujbă divină şi colindele înălţate Preasfintei şi Pruncului cu atâta iubire şi dăruire în graiul strămoşilor. Însă şi aici, unde domneşte credinţa, liniştea, evlavia şi sacralitatea, departe de ochiul viclean,  atotvăzător şi atotveghetor, şi-a băgat diavolul coada. Preotul a fost chemat la organe pentru îndrăzneala de a-şi invita oaspeţii duhovnici din România la slujba divină, fiind suspectat de politică şi prevenit ca asemenea fapte să nu se mai repete. Însă parohul, întristat, deoarece prin aceasta n-a săvârşit nici o crimă, la un serviciu divin, şi-a împărtăşit durerile enoriaşilor, întrebându-se: „Dar pe cine aveam să invit, dacă nu pe confraţii mei români? Doar nu pe turci...”

Kiril, patriarhul Rusiei şi alţii, vin nu o dată în Ucraina, umblă aproape pe la toate lăcaşurile sfinte mari din ţară şi n-am auzit să fie vreun preot chemat din această cauză la organe.

Se miră sătenii, se miră o lume şi se întreabă: „Are dreptul statul ucrainean să se amestece în chestiunile bisericii?”, ”Ce crimă a săvârşit păstorul lor duhovnic că a fost chemat la organe? Doar pentru pioasa-i slujire credinţei cu iubire şi evlavie  în graiul strămoşesc?”.

În articolul 35 al Constituţiei Ucrainei (p.3) se specifică: „Biserica şi organizaţiile religioase în Ucraina sunt separate de stat, iar şcoala – de biserică. Iar în Legea Ucrainei „Cu privire la libertatea conştiinţei şi a organizaţiilor religioase”, art. 5 „Separarea bisericii (organizaţiilor religioase ) de stat”,  se menţionează: „Biserica (organizaţiile religioase) în Ucraina e separată de stat.

Deci, legislaţia ucraineană în vigoare e clară în această privinţă – statul n-are dreptul să se amestece în chestiunile bisericii, deoarece aceasta e separată de el, iar preotul poate invita  la biserică pe cine şi când doreşte, căci astfel nu încalcă nici o lege a statului.

Felicia NICHITA-TOMA