04 august 2020
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

ROS PÂNĂ LA OS DE INVIDIE?

15 august 2014 р. | Categorie: Noutăţi

Adeseori, când scriam adevărul, care îi afecta într-o oarecare măsură chiar şi pe unii dintre colegi, prieteni, fiica Diana îmi spunea: „Lasă, mamă, nu scrie tot adevărul, fiindcă nu place nimănui, fii bună şi blândă ca Vitalie Zâgrea”. Şi avea perfectă dreptate, căci scriind purul adevăr nu-ţi făureşti prieteni.

Adevărul e că omul bun şi binevoitor nu va fi nicicând invidios şi pizmaş. Or, după cum rugina roade fierul, astfel şi invidia sufletul. Într-un material, publicat în săptămânalul „Libertatea Cuvântului”, nr. 25, din 11 iulie curent, referitor la obiecţiile poetului Ilie T. Zegrea, preşedintele Societăţii Scriitorilor Români din Cernăuţi, care concluziona că la mare în România plecau de ani de zile, „şi avea perfectă dreptate”, unele şi aceleaşi persoane, trecute chiar de vârsta fragedei tinereţi, însoţite de familie şi rude, în timp ce alţi tineri români din ţinut visau doar la odihna pe litoralul Patriei noastre istorice, Vitalie Zâgrea, preşedintele Societăţii „Junimea”, colaborator activ al respectivei publicaţii şi redactor-şef al Postului de Radio „Ucraina Internaţional”, care e la răbojul celor 40 de ani, considerându-se încă tânăr jurnalist şi junimist, scrie: „Nici unul din ei, din tinerii junimişti cernăuţeni şi jurnalişti români nu au plecat „cu căruţa” în tabăra Sulina, după cum s-a exprimat „maestrul” Ilie Tudor Zegrea, ros până la os de invidie... a lovit cu suliţa sa veninoasă pe care o poartă în suflet  de când e pe acest pământ în tineri junimişti...”. Ce-i drept, pentru a urca la nivelul maestrului Ilie Tudor Zegrea, „competentul” şi „experimentatul” jurnalist mai trebuie să muncească mult.

Mai mult, în articolul lui V. Zâgrea, postat de el pe Internet la 5 august, nici nu se aminteşte că, graţie conducerii FIJR, tuturor jurnaliştilor români, a fost salvată de la lichidare Redacţia românească „Ucraina Internaţional”.

Oare cel „nemulţumit”, „competent”,  „cu o experienţă mult mai bogată” şi un staj (???) de muncă...”să nu fie chiar el? Dacă e aşa, n-are decât să spună că, aflându-se de  zece ani în fruntea „Junimii”, a făcut de acum totul pentru tinerii români din ţinut şi doreşte să conducă şi filiala din Cernăuţi a FIJR.  Şi-apoi, tânăra Diana Toma, care are, desigur, încă multe de învăţat, dar,  având asemenea „binevoitori”, cert, le va reuşi cu brio, doar nu e lipsită de ambiţie şi demnitate.  De îi va cere conducerea FIJR, va renunţa  în folosul lui V. Zâgrea, dacă atât de mult doreşte şi e atât de „competent”. Or, un jurnalist „competent” şi „experimentat” ar trebui să ştie că se scrie stagiu de muncă şi nu „staj”, că în s. Mahala, raionul Noua Suliţă, nu există gimnaziu, după cum scrie V. Zâgrea, în acelaşi număr al ziarului „Libertatea Cuvântului”: „primul grup din regiunea Cernăuţi, care s-a aflat vara aceasta în Tabăra Sulina... a fost format din ... colectivul folcloric „Făgurel” de la Gimnaziul din Mahala, raionul Noua Suliţă...”. În realitate, e vorba de Gimnaziul din Boian-Hliniţa.

Sincer vorbind, „Zorile Bucovinei” a publicat nu puţine materiale şi comunicate ale Forumului Internaţional al Jurnaliştilor Români întru susţinerea Redacţiei postului de radio „Ucraina Internaţional”, al cărui redactor-şef e V. Zâgrea, emisiunile căreia, de altfel, de zeci de ani nu sunt audiate de românii bucovineni. Iar când publicaţiei noastre, în 2007, i s-a sistat finanţarea de către stat, sus numita redacţie, care nu avea nici o problemă, precum şi în prezent, nu numai că n-a publicat nici măcar un rând în sprijinul ziarului nostru, ci, mai mult chiar, redactorul-şef Vitalie Zâgrea, împreună cu subalternii săi de la Radio „Ucraina Internaţional”, muncea în sudoarea frunţii pentru crearea, în locul „Zorilor Bucovinei”, a altei publicaţii finanţate de stat – „Libertatea Cuvântului”, iar la sărbătorile noastre naţionale împărţea  aceste ziare publicului, chiar în faţa noastră. Ba mai mult, o subalternă a lui se interesa: „Mai apăreți? Dar cum, cine vă ajută?”. „Dumnezeu”, i-am răspuns.

Nici nu suntem de invidiat. „Zorile Bucovinei” a fost atacat de „prieteni buni” în toate timpurile. Tot datorită unor „binevoitori”, Comitetul de Stat al Ucrainei pentru Minorităţi şi Religie a sistat, în 2007, finanţarea ziarului, iar anul curent DPRRP ne-a tăiat în jumătate finanţarea, deci, şi respiraţia, însă mai răsuflăm, în pofida faptului  că acei care lucrează la doi sau chiar la mai mulţi stăpâni se străduiesc din răsputeri să ne-o închidă cu totul, dar, după cum se conving singuri, în zadar. Iar Portalul de ştiri BucPress, creat de Vitalie Zâgrea, care dezinformează cititorii,  e finanţat de Guvernul României, precum şi ziarul amintit mai sus. De exemplu, la  4 august curent V. Zâgrea a postat informaţia „Încă trei tineri bucovineni au fost omorâţi în zona antiteroristă din estul Ucrainei”,  în care se specifică: „Astăzi încă o veste umbrită de tristeţe s-a lăsat peste frumoasa noastră Bucovină. Încă trei tineri din regiunea Cernăuţi, care se aflau în zonele unde se desfăşoară operaţiunile antiteroriste din estul Ucrainei au fost seceraţi de gloanţe în prima duminică de august. Corpurile neînsufleţite ale Eroilor Bucovinei şi Ucrainei au fost aduse astăzi cu o aeronavă la Cernăuţi... Iurie Cical din satul Broscăuţii Noi, raionul Storojineţ, Victor Babiuc din satul Oşihlib, raionul Chiţmani şi Ilie Vasilaş din satul Gârbăuţi, raionul Hliboca, regiunea Cernăuţi vor fi petrecuţi mâine în ultimul drum..”. Adevărul, însă, e altul. După cum a scris „Zorile Bucovinei” şi a fost postat la 5 august pe site-ul ziarului: „La 4 august, Bucovina şi-a luat rămas bun de la 2 tineri din ţinut – Iurii Cikal din Broscăuţii Noi, raionul Storojineţ, şi Viktor Babiuk din s. Oşyhliby, raionul Chiţmani, iar astăzi trupurile lor neînsufleţite au fost date țărânei”, iar Ilie Vasilaş, în vârstă de 55 de ani, e primul român din ţinut, care a murit, la 27 iulie curent, în războiul separatist din estul Ucrainei, „a fost înmormântat vineri, 1 august a.c., în cimitirul din satul său natal”.

Or, în informaţia din BucPress reiese ca în cunoscuta expresie: „Cei patru evanghelişti au fost trei –  Luca şi  Matei”. Deci, Ilie Vasilaş a fost adus acasă mai înainte  şi dat ţărânei la 1 august, iar ceilalţi doi tineri au fost aduşi la Cernăuţi abia la 4 august şi înmormântaţi la 5 august.

Adevărul e că de greşeli nu e scutit nimeni şi eu la fel. Poate fac şi mai multe, unele şi din lipsă de timp. Deşi am nu puţini ani, dedicaţi cu trup şi suflet ziarului şi jurnalisticii, însă nu mă consider „competentă”, deoarece cât lucrez, învăţ şi învăţ şi mai am încă multe de învăţat. Iar când scriu materiale critice, întotdeauna îmi pun semnătura, nu neg asemenea altora că nu le-am scris și nu le-am postat pe Internet. Le place unora sau nu, întotdeauna voi scrie adevărul. Nu-mi permit să pun la îndoială, să neg activitatea şi meritele unui poet, precum face acelaşi Vitalie Zâgrea, cu atât mai mult să scriu în ghilimele „maestrul” Ilie Tudor Zegrea”, de poezia căruia primul e departe ca cerul de pământ. Evident, nu puţine are de învăţat, cu tot cu „bogata” lui experienţă, şi nu chiar atât de tânărul Vitalie Zâgrea, care a uitat, probabil, cum scria la începutul carierei sale ziaristice până a deveni „competent” şi „experimentat”. Iar Diana Toma va asculta de povaţa înţeleaptă a unui  prieten într-adevăr experimentat şi competent: „Trebuie să demonstrezi celor care te atacă, căci tinereţea unui jurnalist nu e un defect, dimpotrivă...”.

Deci, cât trăim tot învăţăm. Sper, precum n-am fost nicicând duşmani, vom rămâne buni şi înţelegători colegi.

Felicia NICHITA-TOMA