Cine vrea în rai, va trebui să treacă mai întâi prin purgatoriu

20 septembrie 2014 р. | Categorie: Noutăţi

În istoria parlamentului ucrainean, 16 septembrie va rămâne ca data când s-a votat Legea lustraţiei, pentru care au militat activiştii EuroMaidanului şi au avut loc numeroase manifestări de stradă. Legea a fost adoptată abia după a treia încercare, însă încă nu e clar mecanismul implementării ei şi, în genere, dacă va avea efectul dorit de iniţiatori, ţinând cont de faptul că aproape un milion de cinovnici ar trebui să treacă procedura „epurării” pentru a dovedi că sunt demni să îndeplinească funcţii de stat. Această cifră a fost făcută publică de premierul Arseni Iaţeniuk. Mulţi din politicienii care deţin în prezent funcţii înalte nu vor mai avea dreptul să pretindă la conducerea statului. Bunăoară, îşi pot lua rămas bun de la cariera în organele de stat cei ce au făcut parte din nomenclatura comunistă în perioada sovietică. Drept că, după cum spune litera legii, pe o perioadă de zece ani. Ţinând cont, însă, de vârsta politicienilor răsăriţi din acea nomenclatură (Leonid Kravciuk, Leonid Kucima, Serghei Tighipko, O. Turcinov), ei nu prea au şanse să revină în ierarhia puterii. Asta în caz că se va respecta legea în măsură egală pentru toţi. În afara lustraţiei rămâne Petro Poroşenko, deşi a lucrat în două rânduri în guvernul lui Azarov. După cum a explicat spicherul O. Turcinov, şeful statului nu este supus acestei testări, deoarece a fost ales de întregul popor. Prin „purgatoriu” actualul Preşedinte poate trece dacă, după expirarea cadenţei, va aspira la un post înalt. Indulgenţe pot primi şi cinovnicii care au lucrat sub regimul lui Ianukovyci, dar s-au concediat din proprie iniţiativă în perioada 1 decembrie 2013 - 22 februarie 2014.

Putin se făleşte că poate „lua” câteva capitale europene

în numai două zile

După ce, într-o discuţie la telefon cu preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso, preşedintele rus s-a lăudat că „dacă vreau iau Kyivul în două săptămâni”, Vladimir Putin vine cu o nouă ameninţare. Potrivit cotidianului german „Sueddeutsche Zeitung”, care citează un document al Uniunii Europene, el i-ar fi spus Preşedintelui ucrainean Petro Poroşenko: „Dacă vreau, trupele ruse pot să ajungă în două zile nu doar la Kyiv, ci şi în Riga, Vilnius, Tallinn, Varşovia sau Bucureşti”. Despre aceasta şeful statului nostru l-a informat pe Jose Manuel Barroso în timpul vizitei sale în capitala Ucrainei. Purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov a refuzat să comenteze presupusa avertizare, care, dacă se va confirma, este prima din partea liderului de la Kremlin direct ţintită asupra unor state membri ale UE şi NATO. AFR relatează că  Bruxellesul şi Comisia Europeană a refuzat să comenteze informaţiile din presă privind declaraţiile ameninţătoare ale preşedintelui FR la adresa unor state europene, inclusiv România, pe motivul că nu intenţionează  să „comenteze extrase ale unor convorbiri confidenţiale”, nici „să-şi ducă diplomaţia în presă”. Pentru UE mai important decât toate este să contribuie la o pace durabilă în Ucraina, susţinând paşii Preşedintelui Petro Poroşenko spre stabilizarea situaţiei în estul ţării.

Controverse privind „statutul special” al Donbasului

Nu toţi parlamentarii sunt de acord cu rezultatul votării în Rada Supremă a Legii privind „statutul special” al Donbasului, împărţindu-se astfel în partidul celor care pledează pentru război şi cel al pacifiştilor. Liderul partidului naţionalist „Svoboda”, Oleg Tiagnibok, afirmă că Ucraina a fost vândută în conflictul cu Rusia, aceeaşi poziţie manifestând şi Iulia Tymoşenko. Lidera „Batkivşcynei” s-a exprimat că votul din 16 septembrie privind „statutul special” şi „legalizarea teroriştilor” oferă Federaţiei Ruse „controlul deplin şi nelimitat asupra unei părţi din Donbas”. Iar liderul extremei de dreapta, D. Iaroş („Sectorul de dreapta”) avertizează că, în cazul semnării acestei „legi antinaţionale”, Petro Poroşenko „riscă să repete soarta lui Ianukovyci”, comunică RIA „Novosti”. Amintim că acest politician mai înainte a făcut declaraţii ameninţătoare la adresa ministrului de interne A. Avakov, dar degrabă şi le-a retras, renunţând la ideea de a le aplica în practică.

În pofida presărilor şi criticii din partea unor politicieni, Preşedintele Petro Poroşenko este convins că proiectul care asigură unor raioane din Doneţk şi Lugansk dreptul la autoguvernare va deschide calea pentru restabilirea păcii, liniştii şi bunăstării în aceste regiuni, principalul fiind apropierea de „o situaţie în care oamenii din estul Ucrainei nu vor mai muri”.

Mai grav e că de cealaltă parte, căpeteniile separatiştilor nu acceptă principala propunere de a rămâne în structura politică a Ucrainei, susţinând că regiunile de est nu mai au nimic de-a face cu Ucraina.

Gennadi Moskal se îndreaptă spre Lugansk

Parlamentarul şi generalul Ghennadi Moskal, originar din ţinutul nostru, cunoscut prin activitatea de combatere a banditismului cât s-a aflat în fruntea organelor de interne, dar şi prin poziţia-i fermă privind protejarea drepturilor minorităţilor naţionale, a fost desemnat de Cabinetul de Miniştri la postul de guvernator al regiunii Lugansk. Deja şi-a dat consimţământul şi şeful statului. Însuşi G. Moskal a confirmat că toţi miniştrii, inclusiv cei care au fost criticaţi de el, au votat în unanimitate pentru candidatura sa. La 15 septembrie, Preşedintele Petro Poroşenko a eliberat-o pe Irina Verighina din funcţia de şef interimar al ARS Lugansk. Pentru Ghennadi Moskal Luganskul nu este terra incognita, el aflându-se în fruntea regiunii respective în anii 2005-2006.

Iarăşi despre poliţie în locul miliţiei

Nu e pentru prima dată în istoria independenţei Ucrainei când se vorbeşte despre reformarea organelor de interne, inclusiv înlocuirea miliţiei cu poliţia. Nu demult, ministrul de interne A. Avakov a demonstrat şi un filmuleţ în care îşi expune concepţia reformatoare privind viitorul MAI. El afirmă că în timpul apropiat va fi făcută publică versiunea completă a proiectului său, urmând ca acesta să fie examinat de Cabinetul de Miniştri. A. Avakov este ferm convins de oportunitatea înlocuirii miliţiei cu poliţia, mai ales dacă va funcţiona legea cu privire la „statutul special al Donbasului”, care permite formarea, pe teritoriul respectiv, a miliţiei populare. Ministrul susţine că lucrătorii organelor de interne ale Ucrainei nu doresc să fie asociaţi cu acea „miliţie”. Potrivit concepţiei reformei propuse de A. Avakov, MAI va include serviciul de grăniceri, cel al migraţiei şi al situaţiilor de urgenţă.

În Scoţia unioniştii i-au învins pe separatişti

Nu cu argumentul forţei şi al armelor, ci prin scrutin cinstit, provincia Scoţia a rămas în componenţa Regatului Unit. În ultimul timp, din partea scoţienilor răsunau glasuri insistente pentru independenţă, referendumul ce a avut loc la 18 septembrie ţinând în stare tensionată întreaga Europă. Rezultatele finale ale scrutinului au arătat că 55,3% din alegători s-au pronunţat împotriva independenţei Scoţiei faţă de Regatul Unit, ceea ce constituie 2.001.926 de scoţieni. Pentru separare s-au pronunţat 44,7 % (1.617.989 de votanţi). Impresionant de mare a fost rata de participare la vot – 84,6%.

Maria TOACĂ