16 octombrie 2021
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

UNDE ŢI-I ŢARA, ACOLO ŢI-I ŞI INIMA

1 octombrie 2014 р. | Categorie: Noutăţi

M-am identificat cu un pelerin pe drumul sufletului românesc, vizitând,  pentru prima dată, Maramureşul istoric din dreapta Tisei, actuala regiune Transcarpatică. Apropo de adevăr, am trăit una dintre cele mai miraculoase toamne în inima geografică a Europei, unde în salba de mărgăritare a satelor româneşti de pe malul drept al Tisei, străluceşte una dintre cele mai „bătrâne”, dar moderne şi frumoase aşezări, populate de urmaşii dacilor liberi, urmaşii lui Bogdan şi Dragoş – Apşa de Jos, atestată documentar la 1387, care nu mai găzduieşte demult căsuţe de lemn maramureşene, ci adevărate palate, măreţe şi somptuoase, din poveşti cu feţi frumoşi.  Cred, doar un adevărat artist, înfrăţit  cu drumeţia şi penelul, vrăjit de simfonia domoalei Tise, îndrăgostit de toamne aurii şi zări azurii, de codri argintii, desenaţi în culori verzui, roşietice, gălbui, de peisajul enigmaticului anotimp, încărcat de miracol, putea reda finețele acestor plaiuri mioritice maramureşene ce îţi orbesc privirea, îţi taie răsuflarea şi îţi agită zvâcnirile sufletului. Doar un adevărat artist ar reuşi să le înveşnicească trecerea identitară prin timp a românilor băştinaşi, cu rădăcini adânci în pământul vechii Dacii, pe care nici o furtună a vieţii nu le-a putut smulge, nici un imperiu, fie el cât de puternic, nu le-a putut zdruncina, nici o forţă a răului nu le-a putut distruge, arde pentru totdeauna, fiindcă ele îşi au seva în sufletele urmaşilor lui Decebal, a comunităţilor sedentare de români, în timpuri de restrişte găsindu-şi un ultim adăpost – memoria înaintaşilor.

Un dac adevărat, aşijderea celor de pe Columna lui Traian, care păstrează în inimă străbunii, e doctorul Ion Botoş, preşedintele Uniunii Regionale a Românilor din Transcarpatia „Dacia” (URRdT), care, prin muncă asiduă de ani de zile, a adunat cu migală, strop cu strop, fir cu fir în potirul zestrei străbunilor, inaugurând,  la 27 septembrie curent, Muzeul de Istorie şi Etnografie al Românilor din Transcarpatia, găzduit în propria-i casă. Adevărul e că unde ţi-i Ţara, acolo ţi-i şi inima. Evident, întreaga familie Botoş – soţia-i Elena, fiicele Ileana şi Olimpia – şi-au adus din plin prinosul la vestigiile muzeale, ca instituţia să devină un adevărat centru de cultură şi spiritualitate românească. Or, familia Botoş e Matca spiritualităţii Neamului în acest pitoresc ţinut maramureşean, răpit de la sânul Ţării, asemenea Bucovinei noastre istorice, „unde bat necontenit în zidurile românismului talazurile străinilor”.

Astfel, graţie dlui Ionel Ivan, ministrul consilier la Consulatul General al României la Cernăuţi, căruia îi aducem mulţumiri pentru disponibilitatea de a ne oferi  mijlocul de transport, am avut fericita ocazie să vizităm  această gură de rai din dreapta Tisei, participând la cea de-a XII-a ediţie a Simpozionului Internaţional „Apşa de Jos în istoria românilor”, organizată, la 27-28 septembrie, de URRdT, cu sprijinul Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni.

Cu un prinos de felicitări la inaugurarea Muzeului de Istorie şi Etnografie al Românilor din Transcarpatia, în ziua sărbătorii religioase Înălţarea Sfintei Cruci, pe stil vechi,  a fost prezentă, alături de reprezentanţi ai autorităţilor locale, oaspeţi din România – Baia Mare, Sighetu Marmaţiei, Oradea, Satu-Mare, Cluj Napoca – şi reprezentanţi ai comunităţilor româneşti din Ucraina (regiunile Transcarpatică şi Cernăuţi),   Excelenţa Sa, dna Eleonora Moldovan, Consulul General al României la Cernăuţi, care şi-a întrerupt concediul pentru a se afla în mijlocul maramureşenilor săi dragi din dreapta şi din stânga Tisei, evocând evenimentul ca fiind unul de rezonanţă şi importanţă internaţională, o punte ce uneşte trecutul istoric cu viitorul, că  prin aceste obiecte vechi, această zestre a neamului, localnicii îşi vor păstra patrimoniul naţional, nu-şi vor uita istoria, rădăcinile, sensibilizând că Societatea „Dacia”e misionară de a duce mai departe simbolul Sfintei Cruci a dăinuirii tradiţiilor, limbii materne, iar Ion Botoş, cel care o conduce, şi prin aceste sfinte relicve expuse, e misionarul care va păstra vie flacăra românismului în dreapta Tisei, ca şi calea Sfintei Cruci, muzeul devenind un centru de excelenţă ce uneşte popoarele român şi ucrainean în familia europeană, un centru de cercetare a vieţii şi activităţii românilor din toate timpurile, oameni ce preţuiesc istoria şi cultura, să vină pentru reculegere aici, unde cresc rădăcinile dacilor liberi.

Dl Ion Botoş i-a mulţumit din suflet dnei Eleonora Moldovan că întotdeauna găseşte în persoana Consulului General şi diplomaţilor români la Cernăuţi înţelegere, sprijin şi ajutor.

Exprimându-şi admiraţia pentru munca titanică de colectare a miilor de exponate – în secţiile muzeului se află cărţi, ziare, reviste despre românii din Transcarpatia şi Maramureşul istoric, diverse obiecte agricole şi casnice, o colecţie numismatică din diverse perioade istorice, una de ceramică tradițională, costume populare, covoare etc. – Iuri Gleba, şeful Departamentului de Cultură a ARS Ujgorod, şi Vasyl Baranovski, şeful Casei Raionale de Cultură Teceu, Dl Mihai Dăncuş, preşedintele Asociaţiei pentru Cultura Poporului Român din Maramureş, dna Daniela Bâlcu, directoarea  Muzeului Judeţean din Satu Mare, şi-au exprimat speranţa că sălile muzeului vor fi deschise pentru toţi vizitatorii, ca elevii din şcolile locale să ştie că există şi să-l poată vizita, iar pe viitor să marcăm acest eveniment în perspectiva unei instituţii muzeale populare. Nicolae Toma, redactorul-şef al ziarului „Zorile Bucovinei”, preşedintele Societăţii Jurnaliştilor Români Independenţi din Regiunea Cernăuţi, a dăruit în fondul muzeului monografia satului Boian, alcătuită de regretatul Învăţător Emerit al Ucrainei, patriotul român Vasile Bizovi, pledând pentru apariţia, în viitorul apropiat, a monografiei satului Apşa de Jos şi înmânându-i dlui Ion Botoş o medalie jubiliară cu chipul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt.

Am vizitat apoi cea mai veche biserică greco-catolică de lemn din localitate, cu hramul Sfântul Nicolae, datată de la 1561, găsindu-l pe tânărul paroh Daniel Ţuţuraş întristat şi preocupat de problemele stridente, pe care încearcă să le rezolve – în orice moment se poate prăbuşi vechea clopotniţă a sfântului locaş, însă, fiindcă templul e luat sub oblăduirea monumentelor de arhitectură,  nu i se permite să-l restaureze, ci se face tot posibilul ca biserica să fie distrusă.

 La complexul hotelier „Palsir” a urmat deschiderea lucrărilor Simpozionului Internațional  „Apşa de Jos în istoria românilor, ediţia a XII-a, „90 de ani de la fondarea primei Societăţi cultural-religioase Româneşti „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” în Maramureşul istoric din partea dreaptă a Tisei”, inaugurat de dl Ion Botoş. Comunicări şi alocuţiuni, cuvinte de salut şi mesaje au adresat  Gheorghe Todinca, directorul Muzeului Maramureșean Sighetu Marmaţiei, Ilie Gherheş, lector universitar din Baia Mare, Mihai Dăncuş, preşedintele Asociaţiei pentru Cultura Poporului Român din Maramureş, Ion Huzău, istoric, Slatina, Stelian Mândruţ, cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie „George Bariţ” din Cluj Napoca, Gabriel Cociuba, profesor, Sighetu Marmaţiei, Ioan Boroica, cercetător ştiinţific, Muzeul Maramureșean Sighetu Marmaţiei, Tiberiu Moraru, preşedintele Asociaţiei „Morăriţa” din Oradea, Vasile Tărâţeanu, membru de onoare al Academiei Române, profesorii Ion Suceveanu, Mihai Bojescu, Gheorghe Iaţeniuc, directorul Complexului Instructiv-educativ din Stăneşti.

Generalizând lucrările simpozionului, Excelenţa Sa, dna Eleonora Moldovan, Consulul General al României la Cernăuţi, a concluzionat că stabilirea frontierelor, pe parcursul secolelor, n-a întrerupt relaţiile românilor din dreapta şi din stânga Tisei, ei continuând să rămână integraţi în cultura românească ceea ce a permis să menţină românismul în Maramureşul istoric, manifestarea respectivă n-a constituit  doar un eveniment cultural, ci o sărbătoare a Maramureşului istoric, iar muzeul inaugurat în dreapta Tisei e un întreg patrimoniu, o instituţie muzeală de viitor, de îmbinare a frumosului cu utilul şi urmează să fie sprijinită şi de statul ucrainean, să devină o punte între culturile română şi ucraineană.

După discuţii aprinse ne-am relaxat, admirându-l pe gingaşul şi alintatul românaş Casian, gătit frumos în costum popular maramureşean, ascultând, purtaţi de vise, vocile încântătoare ale admirabilelor bucovinence din Ansamblul „Fetele din Bucovina” şi a artistelor din formaţiunea folclorică a Asociaţiei „Dacia”, unde şi-au dat concursul experimentata Elena Botoş şi steluţa în ascensiune, iubita ei nepoţică, concertul armonizând cu cina festivă din impunătorul şi modernul restaurant al hotelului „Palsir”. Ne-am despărţit a doua zi în centrul geografic al Europei, cu gândul ca la următoarea întâlnire cu fraţii din Ţară şi din Maramureşul istoric să dăm mână cu mână în marea familie europeană.

Felicia NICHITA-TOMA

Fotografii de autor