Fără bani și în urma Republicii Moldova. Cum pierde Ucraina o oportunitate facilă de apropiere de UE
12 august 2026 р. | Categorie: Cernăuți
Fără bani și în urma Republicii Moldova. Cum pierde Ucraina o oportunitate facilă de apropiere de UE
Ucraina, în calitate de stat candidat, este încă foarte departe de zona euro, însă se poate alătura deja SEPA – Zona Unică de Plăți în Euro.
SEPA reprezintă un spațiu comun de plăți în care transferurile între țările participante se efectuează după reguli unificate, aproape la fel de rapid, ieftin și previzibil ca plățile interne.
Pentru piața internă a Uniunii Europene, SEPA este una dintre infrastructurile de bază care reduc costurile tranzacțiilor, facilitează comerțul cu bunuri și servicii și diminuează influența frontierelor naționale asupra operațiunilor financiare.
Ucraina se poate alătura SEPA înainte de a deveni membră a UE.
Mai mult, Uniunea Europeană încurajează Kievul să facă acest pas. Implementarea normelor corespunzătoare reprezintă una dintre cerințele pentru Ucraina în calitate de stat candidat, în cadrul procesului de extindere a UE. Acest lucru este prevăzut în capitolul 4 al negocierilor – „Libera circulație a capitalurilor” –, iar în raportul anual privind extinderea Comisia Europeană reamintește constant această obligație.
Republica Moldova, parteneră a Ucrainei în procesul de aderare, a făcut deja acest pas. Ucraina, însă, nu a găsit încă voința politică necesară.
Pentru aderarea la SEPA, un stat candidat trebuie să-și armonizeze legislația, inclusiv în domeniul monitorizării financiare, cu standardele europene. În prezent, principalul pas pe care Ucraina nu s-a încumetat încă să-l facă este crearea unui Registru centralizat al conturilor și casetelor de valori.
Acesta nu va conține informații despre soldurile conturilor, operațiunile efectuate sau conținutul casetelor, ci va permite autorităților abilitate să identifice rapid titularul unui cont.
Proiectul de lege respectiv a rămas din nou blocat în Rada Supremă.
Iar dacă problema nu va fi soluționată în următoarele luni, raportul UE privind statele candidate, care va fi publicat la sfârșitul anului 2026, va confirma avansul Republicii Moldova, care, spre deosebire de Ucraina, a înregistrat deja progrese considerabile în acest domeniu.
Câți bani pierde Ucraina
Situația politică și militară din Ucraina și din lume se schimbă de la o zi la alta, inteligența artificială restructurează industrii întregi, iar alianțele internaționale se destramă sau se formează. Între timp, Ucraina este nevoită să revină asupra unei probleme care persistă: statul nu reușește să valorifice oportunitatea oferită de Uniunea Europeană de a se alătura SEPA.
Acest lucru nu s-a întâmplat nici măcar în contextul competiției regionale, deoarece Republica Moldova a aderat la SEPA în octombrie anul trecut. Experiența Moldovei din această perioadă oferă deja o imagine asupra efectelor acestei decizii.
Cu alte cuvinte, arată și beneficiile pe care Ucraina le pierde.
În primele nouă luni de participare a Republicii Moldova la SEPA, costul mediu al unui transfer către parteneri din Uniunea Europeană a scăzut de la 20 de euro la 1,11 euro, adică de aproape 18 ori. Astfel, 11,6 milioane de euro care anterior ar fi fost plătiți sub formă de comisioane băncilor intermediare au rămas în economia reală a țării. Dacă ritmul din primele nouă luni se va menține, economia anuală ar putea ajunge la aproximativ 15 milioane de euro.
De remarcat că populația Republicii Moldova este mai mică decât populația municipiului Kiev și a regiunii Kiev.
Pierderile Ucrainei numai din comisioane sunt estimate la 70–200 de milioane de euro anual.
Prin urmare, câștigul Ucrainei ar putea fi de peste zece ori mai mare.
Însă problema nu se rezumă doar la economisirea câtorva sute de milioane de euro.
Experiența Republicii Moldova demonstrează că există și efecte indirecte, generate de intensificarea comerțului cu UE. În doar nouă luni, transferurile internaționale mai ieftine și introducerea unor reguli comune europene au creat stimulente suplimentare pentru afacerile și comerțul internațional: numărul plăților transfrontaliere în euro a crescut cu 77%, iar valoarea lor totală cu 59%.
Așadar, cât pierde Ucraina cât timp proiectul de lege rămâne blocat în parlament?
Pornind de la cifrele deja menționate, pierderea este estimată la 6–17 milioane de euro pentru fiecare lună de întârziere.
Pentru un antreprenor care efectuează cinci transferuri către UE pe lună, în valoare de câte 1.000 de euro, economia realizată prin reducerea comisioanelor ar putea ajunge, potrivit unor calcule aproximative, la 3.000 de euro anual.
Potrivit estimărilor Ministerului Finanțelor, aproximativ 120.000 de întreprinderi mici și mijlocii din Ucraina care desfășoară activități comerciale cu UE ar putea economisi până la 4.000 de euro anual la transferuri.
Patru luni fără progrese
De crearea Registrului conturilor și casetelor de valori ne desparte un singur act legislativ.
Prima încercare a guvernului de a convinge Rada Supremă să adopte această lege datează încă din aprilie 2025. Proiectul a provocat un ecou public semnificativ chiar înainte de a fi introdus în plen, iar după schimbarea guvernului din vara acelui an a fost retras.
Guvernul condus de Svirîdenko a prezentat un nou proiect de lege la 23 decembrie 2025, cu numărul 14327. În februarie, după criticile privind înăsprirea propusă a monitorizării financiare, Comisia fiscală a suspendat practic examinarea textului și a dispus constituirea unui grup de lucru pentru elaborarea unei versiuni revizuite.
La 6 aprilie, comisia a aprobat un proiect de compromis, 14327-d, înregistrat în numele deputaților, și a recomandat plenului să-l adopte în prima lectură. În mai, Comisia pentru integrare europeană a confirmat că textul corespunde angajamentelor asumate de Ucraina față de UE.
După demisia Cabinetului de Miniștri, versiunea guvernamentală a fost din nou retrasă automat, astfel încât proiectul 14327-d a rămas singurul aflat în curs.
Dar nici statutul său de proiect de compromis nu i-a permis să ajungă la vot.
În pofida avizelor pozitive ale comisiilor-cheie, statutul său rămâne neschimbat: „în așteptarea examinării”.
În septembrie, proiectul care reprezintă principala condiție pentru integrarea în SEPA ar urma, în sfârșit, să fie introdus în plen, însă este vorba doar despre prima lectură.
Când va avea loc cea de-a doua lectură și în ce formă va ajunge proiectul în plen nu poate spune nimeni.
Raportul Comisiei Europene privind extinderea va fi publicat, cel mai probabil, la începutul lunii noiembrie.
Nu mai devreme de 2028?
Totuși, este nevoie și de realism în ceea ce privește așteptările.
Adoptarea legislației necesare va îmbunătăți evaluarea Ucrainei în ceea ce privește îndeplinirea cerințelor pentru statele candidate, dar nu înseamnă aderarea imediată la spațiul unic de plăți.
Republica Moldova a depus cererea de aderare la Consiliul European al Plăților încă la 30 ianuarie 2024. În martie 2025, instituția a aprobat includerea țării în zona geografică SEPA, iar băncile moldovenești au început efectiv să opereze în sistem abia în octombrie.
Prin urmare, de la depunerea cererii până la lansarea operațională au trecut aproximativ 20 de luni: 13 luni până la decizia Consiliului European al Plăților și încă șapte luni pentru pregătirea băncilor.
Să presupunem un scenariu aproape ideal: în septembrie, Rada Supremă adoptă proiectul 14327-d atât în prima, cât și în a doua lectură, președintele îl promulgă fără întârziere, iar guvernul depune imediat cererea.
Dacă se va repeta calendarul Republicii Moldova, Ucraina ar putea beneficia de „liberalizarea financiară” cel mai devreme în 2028.
Însă, ținând cont de întârzierile anterioare în adoptarea reglementărilor de care Ucraina însăși are nevoie, acesta este mai degrabă cel mai bun scenariu posibil, iar în prezent este greu de crezut că el se va realiza.
Deși Ucraina nu duce lipsă de stimulente pentru a accelera procesul.
Adoptarea acestei legi reprezintă una dintre cele 12 condiții de care depinde următorul împrumut al Băncii Mondiale destinat sprijinirii reformelor.
În joc se află 1 miliard de dolari.
Trebuie însă menționat că cerința privind pregătirea legislativă pentru SEPA a făcut parte și din programul precedent, în valoare de 3,39 miliarde de dolari. Atunci, Ucraina a primit banii, deși nu îndeplinise condiția privind crearea registrului: partenerii au făcut concesii și au transferat acest criteriu în următorul pachet de finanțare.
Aceeași lege ar permite îndeplinirea indicatorului 4.9 din Planul pentru Ucraina, al cărui termen-limită expiră la sfârșitul lunii septembrie.
Numărul indicatorilor care nu au fost îndepliniți la timp este deja considerabil. Potrivit monitorizării din iulie realizate de consorțiul RRR4U, valoarea totală a finanțărilor amânate din cauza acestora a ajuns la 7,35 miliarde de euro, iar până la sfârșitul anului trebuie îndeplinite încă aproximativ 50 de condiții.
Cu alte cuvinte, Ucraina întârzie o reformă pentru care partenerii europeni oferă bani în avans și care, odată pusă în aplicare, începe să genereze economii de la sine.
Republica Moldova adoptă aceleași legi „gratuit”, fără Ukraine Facility și fără tranșe condiționate de îndeplinirea unor indicatori. Și o face mai repede decât Ucraina.
Amânând din nou, Ucraina poate pierde șansa
Atunci când implementează legislația europeană, este foarte important ca Ucraina să nu întârzie. Țara s-a confruntat deja de mai multe ori cu situații în care o nouă lege de integrare europeană și-a pierdut conformitatea cu normele UE, deoarece acestea din urmă s-au modificat și s-au extins considerabil între timp.
O situație similară s-ar putea repeta și în cazul SEPA.
În 2024, UE a adoptat un pachet de norme actualizate privind combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, al cărui element central este Regulamentul 2024/1624. Acesta introduce cerințe unificate pentru întreaga Uniune Europeană, iar respectarea lor va fi monitorizată de o nouă instituție – AMLA, Autoritatea Europeană pentru Combaterea Spălării Banilor.
Principalele prevederi ale regulamentului vor începe să se aplice la 10 iulie 2027.
O aderare rapidă la SEPA nu va scuti Ucraina de noile cerințe privind monitorizarea financiară, însă poate simplifica semnificativ implementarea acestora.
Dacă Ucraina va continua să amâne, va trebui să ajungă din urmă sistemul în condiții mult mai stricte decât cele existente în prezent.
Și, din nou, trebuie amintit raportul anual privind extinderea UE – evaluarea progresului reformelor în țările candidate.
Întârzierea aderării la SEPA se poate transforma într-un nou motiv de critică la adresa Ucrainei.
Acest indicator promite să devină unul dintre cele mai evidente criterii de comparație între Ucraina și Republica Moldova. La vecinii noștri sistemul funcționează din octombrie 2025, în timp ce Ucraina, chiar având în față exemplul concret al Moldovei, nici măcar nu și-a creat condițiile juridice necesare pentru a depune cererea de aderare.
Iar acesta nu va fi singurul aspect care va scoate în evidență întârzierea Ucrainei în domeniul financiar.
De exemplu, Republica Moldova a adoptat o lege de integrare europeană privind impozitarea coletelor, care va intra în vigoare la 1 octombrie 2026. Corespondentul legislativ ucrainean nu a fost încă adoptat.
Cu cât se vor acumula mai multe asemenea decalaje, cu atât vor deveni mai slabe argumentele pentru continuarea parcursului sincronizat al Ucrainei și Republicii Moldova, existând riscul ca Ucraina să ajungă în grupul statelor candidate care avansează mai lent și să aștepte mult timp o fereastră favorabilă pentru aderarea la UE.
Este inadmisibilă încetinirea integrării economice cu UE
„Principiul Annei Karenina”, popularizat de biologul american Jared Diamond, susține că pentru succes trebuie îndeplinite simultan toate condițiile esențiale, în timp ce pentru eșec este suficientă lipsa uneia singure dintre ele.
Exact același principiu funcționează și în procesul de aderare la UE, unde un stat candidat trebuie să îndeplinească simultan un număr foarte mare de condiții.
SEPA este doar una dintre ele, dar este o condiție necesară.
Dacă extindem acest argument, atunci orice pas făcut acum de Ucraina pentru integrarea în piața internă a UE are o importanță crucială.
În primăvara acestui an, în UE s-a discutat intens dacă modelul tradițional de extindere este potrivit pentru Ucraina, iar majoritatea alternativelor propuse au lăsat un gust amar de compromis.
Ucraina are un control foarte limitat asupra opiniilor și atitudinilor statelor membre ale UE, însă dispune de numeroase posibilități de integrare economică.
Iar legăturile economice și comerciale se transformă, de regulă, în loialitate.
Cu cât mai multe companii, angajați și regiuni europene vor avea de câștigat de pe urma integrării cu Ucraina, cu atât mai mare va fi costul politic al amânării aderării sale.
Interdependența economică nu garantează aderarea, dar creează în interiorul UE grupuri influente interesate de finalizarea procesului, nu de blocarea lui.
Prin urmare, de la Rada Supremă se cere o decizie simplă: proiectul 14327-d trebuie introdus la vot în prima săptămână plenară.
Fiecare lună de întârziere înseamnă comisioane suplimentare pentru cetățeni și mediul de afaceri și încă un pas amânat în direcția pieței interne a Uniunii Europene.
SEPA reprezintă un spațiu comun de plăți în care transferurile între țările participante se efectuează după reguli unificate, aproape la fel de rapid, ieftin și previzibil ca plățile interne.
Pentru piața internă a Uniunii Europene, SEPA este una dintre infrastructurile de bază care reduc costurile tranzacțiilor, facilitează comerțul cu bunuri și servicii și diminuează influența frontierelor naționale asupra operațiunilor financiare.
Ucraina se poate alătura SEPA înainte de a deveni membră a UE.
Mai mult, Uniunea Europeană încurajează Kievul să facă acest pas. Implementarea normelor corespunzătoare reprezintă una dintre cerințele pentru Ucraina în calitate de stat candidat, în cadrul procesului de extindere a UE. Acest lucru este prevăzut în capitolul 4 al negocierilor – „Libera circulație a capitalurilor” –, iar în raportul anual privind extinderea Comisia Europeană reamintește constant această obligație.
Republica Moldova, parteneră a Ucrainei în procesul de aderare, a făcut deja acest pas. Ucraina, însă, nu a găsit încă voința politică necesară.
Pentru aderarea la SEPA, un stat candidat trebuie să-și armonizeze legislația, inclusiv în domeniul monitorizării financiare, cu standardele europene. În prezent, principalul pas pe care Ucraina nu s-a încumetat încă să-l facă este crearea unui Registru centralizat al conturilor și casetelor de valori.
Acesta nu va conține informații despre soldurile conturilor, operațiunile efectuate sau conținutul casetelor, ci va permite autorităților abilitate să identifice rapid titularul unui cont.
Proiectul de lege respectiv a rămas din nou blocat în Rada Supremă.
Iar dacă problema nu va fi soluționată în următoarele luni, raportul UE privind statele candidate, care va fi publicat la sfârșitul anului 2026, va confirma avansul Republicii Moldova, care, spre deosebire de Ucraina, a înregistrat deja progrese considerabile în acest domeniu.
Câți bani pierde Ucraina
Situația politică și militară din Ucraina și din lume se schimbă de la o zi la alta, inteligența artificială restructurează industrii întregi, iar alianțele internaționale se destramă sau se formează. Între timp, Ucraina este nevoită să revină asupra unei probleme care persistă: statul nu reușește să valorifice oportunitatea oferită de Uniunea Europeană de a se alătura SEPA.
Acest lucru nu s-a întâmplat nici măcar în contextul competiției regionale, deoarece Republica Moldova a aderat la SEPA în octombrie anul trecut. Experiența Moldovei din această perioadă oferă deja o imagine asupra efectelor acestei decizii.
Cu alte cuvinte, arată și beneficiile pe care Ucraina le pierde.
În primele nouă luni de participare a Republicii Moldova la SEPA, costul mediu al unui transfer către parteneri din Uniunea Europeană a scăzut de la 20 de euro la 1,11 euro, adică de aproape 18 ori. Astfel, 11,6 milioane de euro care anterior ar fi fost plătiți sub formă de comisioane băncilor intermediare au rămas în economia reală a țării. Dacă ritmul din primele nouă luni se va menține, economia anuală ar putea ajunge la aproximativ 15 milioane de euro.
De remarcat că populația Republicii Moldova este mai mică decât populația municipiului Kiev și a regiunii Kiev.
Pierderile Ucrainei numai din comisioane sunt estimate la 70–200 de milioane de euro anual.
Prin urmare, câștigul Ucrainei ar putea fi de peste zece ori mai mare.
Însă problema nu se rezumă doar la economisirea câtorva sute de milioane de euro.
Experiența Republicii Moldova demonstrează că există și efecte indirecte, generate de intensificarea comerțului cu UE. În doar nouă luni, transferurile internaționale mai ieftine și introducerea unor reguli comune europene au creat stimulente suplimentare pentru afacerile și comerțul internațional: numărul plăților transfrontaliere în euro a crescut cu 77%, iar valoarea lor totală cu 59%.
Așadar, cât pierde Ucraina cât timp proiectul de lege rămâne blocat în parlament?
Pornind de la cifrele deja menționate, pierderea este estimată la 6–17 milioane de euro pentru fiecare lună de întârziere.
Pentru un antreprenor care efectuează cinci transferuri către UE pe lună, în valoare de câte 1.000 de euro, economia realizată prin reducerea comisioanelor ar putea ajunge, potrivit unor calcule aproximative, la 3.000 de euro anual.
Potrivit estimărilor Ministerului Finanțelor, aproximativ 120.000 de întreprinderi mici și mijlocii din Ucraina care desfășoară activități comerciale cu UE ar putea economisi până la 4.000 de euro anual la transferuri.
Patru luni fără progrese
De crearea Registrului conturilor și casetelor de valori ne desparte un singur act legislativ.
Prima încercare a guvernului de a convinge Rada Supremă să adopte această lege datează încă din aprilie 2025. Proiectul a provocat un ecou public semnificativ chiar înainte de a fi introdus în plen, iar după schimbarea guvernului din vara acelui an a fost retras.
Guvernul condus de Svirîdenko a prezentat un nou proiect de lege la 23 decembrie 2025, cu numărul 14327. În februarie, după criticile privind înăsprirea propusă a monitorizării financiare, Comisia fiscală a suspendat practic examinarea textului și a dispus constituirea unui grup de lucru pentru elaborarea unei versiuni revizuite.
La 6 aprilie, comisia a aprobat un proiect de compromis, 14327-d, înregistrat în numele deputaților, și a recomandat plenului să-l adopte în prima lectură. În mai, Comisia pentru integrare europeană a confirmat că textul corespunde angajamentelor asumate de Ucraina față de UE.
După demisia Cabinetului de Miniștri, versiunea guvernamentală a fost din nou retrasă automat, astfel încât proiectul 14327-d a rămas singurul aflat în curs.
Dar nici statutul său de proiect de compromis nu i-a permis să ajungă la vot.
În pofida avizelor pozitive ale comisiilor-cheie, statutul său rămâne neschimbat: „în așteptarea examinării”.
În septembrie, proiectul care reprezintă principala condiție pentru integrarea în SEPA ar urma, în sfârșit, să fie introdus în plen, însă este vorba doar despre prima lectură.
Când va avea loc cea de-a doua lectură și în ce formă va ajunge proiectul în plen nu poate spune nimeni.
Raportul Comisiei Europene privind extinderea va fi publicat, cel mai probabil, la începutul lunii noiembrie.
Nu mai devreme de 2028?
Totuși, este nevoie și de realism în ceea ce privește așteptările.
Adoptarea legislației necesare va îmbunătăți evaluarea Ucrainei în ceea ce privește îndeplinirea cerințelor pentru statele candidate, dar nu înseamnă aderarea imediată la spațiul unic de plăți.
Republica Moldova a depus cererea de aderare la Consiliul European al Plăților încă la 30 ianuarie 2024. În martie 2025, instituția a aprobat includerea țării în zona geografică SEPA, iar băncile moldovenești au început efectiv să opereze în sistem abia în octombrie.
Prin urmare, de la depunerea cererii până la lansarea operațională au trecut aproximativ 20 de luni: 13 luni până la decizia Consiliului European al Plăților și încă șapte luni pentru pregătirea băncilor.
Să presupunem un scenariu aproape ideal: în septembrie, Rada Supremă adoptă proiectul 14327-d atât în prima, cât și în a doua lectură, președintele îl promulgă fără întârziere, iar guvernul depune imediat cererea.
Dacă se va repeta calendarul Republicii Moldova, Ucraina ar putea beneficia de „liberalizarea financiară” cel mai devreme în 2028.
Însă, ținând cont de întârzierile anterioare în adoptarea reglementărilor de care Ucraina însăși are nevoie, acesta este mai degrabă cel mai bun scenariu posibil, iar în prezent este greu de crezut că el se va realiza.
Deși Ucraina nu duce lipsă de stimulente pentru a accelera procesul.
Adoptarea acestei legi reprezintă una dintre cele 12 condiții de care depinde următorul împrumut al Băncii Mondiale destinat sprijinirii reformelor.
În joc se află 1 miliard de dolari.
Trebuie însă menționat că cerința privind pregătirea legislativă pentru SEPA a făcut parte și din programul precedent, în valoare de 3,39 miliarde de dolari. Atunci, Ucraina a primit banii, deși nu îndeplinise condiția privind crearea registrului: partenerii au făcut concesii și au transferat acest criteriu în următorul pachet de finanțare.
Aceeași lege ar permite îndeplinirea indicatorului 4.9 din Planul pentru Ucraina, al cărui termen-limită expiră la sfârșitul lunii septembrie.
Numărul indicatorilor care nu au fost îndepliniți la timp este deja considerabil. Potrivit monitorizării din iulie realizate de consorțiul RRR4U, valoarea totală a finanțărilor amânate din cauza acestora a ajuns la 7,35 miliarde de euro, iar până la sfârșitul anului trebuie îndeplinite încă aproximativ 50 de condiții.
Cu alte cuvinte, Ucraina întârzie o reformă pentru care partenerii europeni oferă bani în avans și care, odată pusă în aplicare, începe să genereze economii de la sine.
Republica Moldova adoptă aceleași legi „gratuit”, fără Ukraine Facility și fără tranșe condiționate de îndeplinirea unor indicatori. Și o face mai repede decât Ucraina.
Amânând din nou, Ucraina poate pierde șansa
Atunci când implementează legislația europeană, este foarte important ca Ucraina să nu întârzie. Țara s-a confruntat deja de mai multe ori cu situații în care o nouă lege de integrare europeană și-a pierdut conformitatea cu normele UE, deoarece acestea din urmă s-au modificat și s-au extins considerabil între timp.
O situație similară s-ar putea repeta și în cazul SEPA.
În 2024, UE a adoptat un pachet de norme actualizate privind combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, al cărui element central este Regulamentul 2024/1624. Acesta introduce cerințe unificate pentru întreaga Uniune Europeană, iar respectarea lor va fi monitorizată de o nouă instituție – AMLA, Autoritatea Europeană pentru Combaterea Spălării Banilor.
Principalele prevederi ale regulamentului vor începe să se aplice la 10 iulie 2027.
O aderare rapidă la SEPA nu va scuti Ucraina de noile cerințe privind monitorizarea financiară, însă poate simplifica semnificativ implementarea acestora.
Dacă Ucraina va continua să amâne, va trebui să ajungă din urmă sistemul în condiții mult mai stricte decât cele existente în prezent.
Și, din nou, trebuie amintit raportul anual privind extinderea UE – evaluarea progresului reformelor în țările candidate.
Întârzierea aderării la SEPA se poate transforma într-un nou motiv de critică la adresa Ucrainei.
Acest indicator promite să devină unul dintre cele mai evidente criterii de comparație între Ucraina și Republica Moldova. La vecinii noștri sistemul funcționează din octombrie 2025, în timp ce Ucraina, chiar având în față exemplul concret al Moldovei, nici măcar nu și-a creat condițiile juridice necesare pentru a depune cererea de aderare.
Iar acesta nu va fi singurul aspect care va scoate în evidență întârzierea Ucrainei în domeniul financiar.
De exemplu, Republica Moldova a adoptat o lege de integrare europeană privind impozitarea coletelor, care va intra în vigoare la 1 octombrie 2026. Corespondentul legislativ ucrainean nu a fost încă adoptat.
Cu cât se vor acumula mai multe asemenea decalaje, cu atât vor deveni mai slabe argumentele pentru continuarea parcursului sincronizat al Ucrainei și Republicii Moldova, existând riscul ca Ucraina să ajungă în grupul statelor candidate care avansează mai lent și să aștepte mult timp o fereastră favorabilă pentru aderarea la UE.
Este inadmisibilă încetinirea integrării economice cu UE
„Principiul Annei Karenina”, popularizat de biologul american Jared Diamond, susține că pentru succes trebuie îndeplinite simultan toate condițiile esențiale, în timp ce pentru eșec este suficientă lipsa uneia singure dintre ele.
Exact același principiu funcționează și în procesul de aderare la UE, unde un stat candidat trebuie să îndeplinească simultan un număr foarte mare de condiții.
SEPA este doar una dintre ele, dar este o condiție necesară.
Dacă extindem acest argument, atunci orice pas făcut acum de Ucraina pentru integrarea în piața internă a UE are o importanță crucială.
În primăvara acestui an, în UE s-a discutat intens dacă modelul tradițional de extindere este potrivit pentru Ucraina, iar majoritatea alternativelor propuse au lăsat un gust amar de compromis.
Ucraina are un control foarte limitat asupra opiniilor și atitudinilor statelor membre ale UE, însă dispune de numeroase posibilități de integrare economică.
Iar legăturile economice și comerciale se transformă, de regulă, în loialitate.
Cu cât mai multe companii, angajați și regiuni europene vor avea de câștigat de pe urma integrării cu Ucraina, cu atât mai mare va fi costul politic al amânării aderării sale.
Interdependența economică nu garantează aderarea, dar creează în interiorul UE grupuri influente interesate de finalizarea procesului, nu de blocarea lui.
Prin urmare, de la Rada Supremă se cere o decizie simplă: proiectul 14327-d trebuie introdus la vot în prima săptămână plenară.
Fiecare lună de întârziere înseamnă comisioane suplimentare pentru cetățeni și mediul de afaceri și încă un pas amânat în direcția pieței interne a Uniunii Europene.Zorile Bucovinei cu referire la Evropeiska Prav
