Problema evacuării răniților de pe front:„Nu avem cu ce să evacuăm răniții”: un militar semnalează o problemă critică pe front. Eroismul comandanților acoperă un eșec sistemic

19 august 2026 р. | Categorie: Noutăţi

Problema evacuării răniților de pe front:„Nu avem cu ce să evacuăm răniții”: un militar semnalează o problemă critică pe front. Eroismul comandanților acoperă un eșec sistemic

Complexele robotizate terestre pot fi de ajutor pe câmpul de luptă, însă nu sunt întotdeauna capabile să salveze răniții aflați sub focul inamicului. Militarul și activistul Igor Luțenko atrage atenția asupra deficitului critic de mijloace de transport protejate, dar și asupra problemelor de ordin administrativ care întârzie apariția acestora pe front.

Problema evacuării răniților de pe front

Imaginile în care comandantul unei companii își riscă personal viața pentru a salva doi militari grav răniți au provocat o puternică reacție în mediul online. Militarii fuseseră loviți de atacuri inamice, iar tentativa de a-i evacua cu ajutorul unui complex robotizat terestru a eșuat.

În spatele acestui gest de curaj se află însă o problemă sistemică de amploare: Ucraina nu dispune, în prezent, de o infrastructură eficientă pentru evacuarea răniților din așa-numita „zonă de ucidere”, unde deplasarea oamenilor este extrem de periculoasă.

Despre această situație vorbește militarul și activistul Igor Luțenko.

Eroismul comandanților acoperă un eșec sistemic

„Văd eroismul unei persoane care încearcă să se opună unei tragedii de proporții. Tragedia constă în faptul că nu avem cu ce să evacuăm răniții. Trebuie să înțelegeți că un complex robotizat terestru modern nu este, de regulă, potrivit pentru evacuarea răniților. Este un mijloc folosit mai degrabă pentru evacuarea trupurilor celor căzuți”, afirmă Luțenko.

Complexele robotizate terestre sunt, de regulă, platforme lente, cu viteze de aproximativ 7–10 km/h, fără protecție suficientă împotriva minelor și dronelor. Din această cauză, ele pot deveni ținte ușoare pentru dronele FPV ale inamicului sau pot fi distruse de mine, transformând operațiunea de salvare într-una îndelungată și extrem de riscantă.

„Aceasta este o soluție adoptată din disperare, din lipsa unor mijloace normale. Pentru că nu există altceva. În această problemă avem un eșec funcțional total”, subliniază militarul.

Lipsa unor mijloace de evacuare rapide și protejate înseamnă că până și o rană relativ ușoară suferită în prima linie poate deveni fatală, dacă victima nu poate primi la timp îngrijiri medicale.

Potrivit lui Igor Luțenko, există fonduri puse la dispoziție de partenerii Ucrainei pentru evacuarea militarilor răniți, însă statul nu reușește, deocamdată, să le transforme în soluții cu adevărat eficiente.

Transportul blindat – una dintre soluțiile posibile

În asemenea condiții, o soluție eficientă ar fi utilizarea unor vehicule puternic blindate, de tip MRAP, precum „Kozak”, „Varta”, Cougar sau M-ATV, ori a unor complexe robotizate terestre de mari dimensiuni, special concepute pentru evacuare.

Acestea ar trebui să fie echipate cu sisteme de război electronic (REB), ecrane antiformate și o protecție puternică împotriva minelor.

Principalul obstacol rămâne însă birocrația. Problema nu ar fi lipsa banilor, ci lipsa unei necesități de stat formulate clar și transformate într-o decizie concretă.

Militarul subliniază că războiul este și o chestiune de matematică: investiția în protejarea militarilor este considerabil mai avantajoasă decât costurile provocate de pierderea vieților omenești.

Luțenko oferă și un exemplu: dacă echipajul unui vehicul este format din patru persoane, iar în urma lovirii acestuia mor, în medie, două persoane, pierderile pentru bugetul de stat ar ajunge la aproximativ 720.000 de dolari. În acest context, investiția într-un asemenea mijloc de transport ar reprezenta, în multe cazuri, doar 30–50% din pierderile estimate în cazul decesului militarilor.

„Datorită Mariei Berlinski, am ajuns cu această problemă la generalul Sîrski, care era atunci comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei. El a susținut conceptul unor complexe robotizate terestre și automobile blindate de mari dimensiuni, însă inițiativa s-a pierdut în mările de hârtii ale diferitelor instituții și ministere”, afirmă Luțenko.

Printre alternativele sau soluțiile complementare vehiculelor blindate s-ar putea număra dronele grele de mare capacitate pentru evacuarea aeriană, precum și sistemele robotizate controlate de la distanță, destinate misiunilor de recunoaștere și lovire.

Dezvoltarea acestor tehnologii ar putea reduce la minimum prezența militarilor în cele mai periculoase zone ale frontului. Pentru aceasta sunt însă necesare decizii administrative sistemice și o schimbare fundamentală a modului în care sunt concepute și asigurate nevoile frontului.

Comandantul și-a salvat personal camarazii de sub atacul rusesc

Comandantul companiei din cadrul Batalionului 475 separat de asalt, Vladislav Polski, și-a riscat personal viața pentru a-și salva camarazii din unitatea de drone de atac „Code 9.2”.

Doi militari au fost grav răniți în timp ce se întorceau de la o misiune, fiind atacați de drone rusești de tip „Molnia”. Ei și-au pierdut capacitatea de a se deplasa singuri, iar platforma robotizată terestră trimisă pentru evacuarea lor a fost lovită de o dronă inamică.

Cei doi răniți au rămas astfel fără adăpost, în teren deschis, sub amenințarea unui nou atac.

Pentru a câștiga timp, Vladislav Polski a plecat să-i salveze cu un simplu pick-up civil, chiar și fără vestă antiglonț. A ajuns la robotul avariat, i-a transportat personal pe militarii grav răniți în bena automobilului și i-a evacuat într-un loc sigur.

Cazul scoate în evidență o realitate dureroasă a războiului modern: atunci când tehnologia și sistemul nu reușesc să ajungă la timp la omul rănit, curajul individual al unui comandant ajunge să fie ultima linie de salvare

Zorile Bucovinei cu referire la  TSN ua