19 august – ziua în care s-a născut George Enescu, geniul muzicii românești care continua să ducă peste veacuri glasul, dorul și frumusețea sufletului românesc

19 august – ziua în care s-a născut George Enescu, geniul muzicii românești care continua să ducă peste veacuri glasul, dorul și frumusețea sufletului românesc

La 19 august, calendarul culturii românești se luminează de amintirea unei mari personalități: George Enescu, genialul compozitor, violonist, pianist și dirijor, unul dintre cei mai străluciți fii ai spiritualității românești, a cărui muzică avea să poarte numele României pe marile scene ale lumii.

Născut la Liveni, într-un ținut binecuvântat de cântec și tradiție, Enescu a primit de timpuriu harul rar al muzicii. Copil-minune devenit maestru, el nu a cântat doar muzica – a făcut-o să vorbească, să suspine, să viseze și să-și amintească.

În creația sa se regăsesc ecouri din adâncul sufletului românesc: doina, cântecul popular, dorul, freamătul codrilor, liniștea satului și nesfârșita nostalgie pentru locurile natale. Sub pana și arcușul său, toate acestea s-au prefăcut în sunete care au depășit hotarele țării și au intrat în patrimoniul universal al culturii.

Prin „Rapsodiile Române”, prin capodopera „Oedip”, prin sonate, simfonii și întreaga sa operă creatoare, George Enescu a zidit o punte de lumină între tradiția românească și marea cultură europeană.

Dar măreția lui Enescu nu stă numai în genialitatea operei sale, ci și în felul în care a știut să rămână, pretutindeni în lume, profund român. A luat cântecul pământului său și l-a înălțat spre universalitate, fără să-i stingă niciodată rădăcina, parfumul și dorul de acasă.

Astăzi, la 19 august, nu cinstim doar ziua nașterii unui mare muzician. Cinstim un spirit de geniu, o conștiință artistică și o inimă românească ce continuă să bată în fiecare măsură a muzicii sale.

George Enescu nu aparține doar unei epoci.
El aparține eternității.

Iar muzica lui, asemenea unui râu limpede care izvorăște din pământul natal și curge spre lume, va continua să ducă peste veacuri glasul, dorul și frumusețea sufletului românesc

Diana Toma, Zorile Bucovinei