Kremlinul pregătește o nouă conflagrație în Europa: ce planifică Putin și când ar putea lovi. De ce încearcă Kremlinul să intimideze Europa

11 septembrie 2026 р. | Categorie: Actualități

Kremlinul pregătește o nouă conflagrație în Europa: ce planifică Putin și când ar putea lovi. De ce încearcă Kremlinul să intimideze Europa
Ce scenarii sunt luate în calcul în Europa

Serviciile de informații occidentale avertizează asupra posibilității unui atac al Rusiei împotriva NATO.

Pe televiziunile de stat din Rusia, propagandiștii Kremlinului amenință de ani de zile că vor bombarda capitale europene. În același timp, diplomații țării agresoare susțin că un asemenea război nu reprezintă o amenințare pentru viitorul apropiat. Totuși, în ultima perioadă, aceste negări au devenit tot mai greu de susținut.

Despre aceasta scrie publicația The Atlantic.

Evaluările serviciilor americane de informații admit posibilitatea unui atac convențional al Rusiei asupra unei țări NATO în perioada toamnei anului 2026 – 2029. În același timp, serviciile europene de informații atribuie deja Rusiei sute de operațiuni clandestine de sabotaj — atacuri cibernetice în Italia, incendieri în Marea Britanie, deteriorarea cablurilor submarine din Marea Baltică, precum și acțiuni de intimidare, inclusiv capete de porc lăsate în apropierea unor moschei din Franța.

„Dar există și o altă variantă: Moscova s-ar putea mulțumi doar cu acte de sabotaj și intimidare. Această campanie hibridă este tocmai războiul pe care Rusia îl dorește sau de care are nevoie, iar alimentarea temerilor că Moscova ar putea lovi direct aliații europeni ai Ucrainei face parte din această strategie”, scrie publicația.

Se menționează că Moscova nu și-a desfășurat trupele la frontiera vreunui stat NATO, dar, în același timp, transmite un semnal atent calibrat, menit să convingă Europa să înceteze sprijinul acordat Ucrainei.

Potrivit articolului, pentru Federația Rusă vara a fost o perioadă a eșecurilor: trupele sale au intrat într-un impas pe front, iar atacurile dronelor ucrainene au provocat pagube unor obiective și au dus la apariția unui deficit de combustibil. În același timp, tensiunile s-au extins în Europa — la fabrici de armament din Italia, Bulgaria și Estonia au izbucnit incendii, iar în apropierea unei centrale electrice și a aeroportului din Leipzig, Germania, au fost descoperite drone cu potențial exploziv care, se pare, urmau să distrugă avioane cargo ucrainene.

Din perspectiva Kremlinului, Europa este tot mai implicată în războiul din Ucraina. La începutul invaziei ruse din 2022, țările europene furnizau Kievului arme din propriile stocuri, iar ulterior au început să finanțeze producția de armament în Ucraina. În prezent, Europa este principalul donator financiar al Kievului și o importantă bază de producție: armament ucrainean este fabricat în Germania, Marea Britanie, Țările de Jos, Norvegia, Suedia, Franța, România și Spania.

„În condițiile în care Kievul lovește obiective din spatele frontului rusesc, este perfect logic să ne temem că Moscova va lovi în spatele frontului ucrainean. Serviciile secrete ruse sunt aproape sigur capabile să comită un atac mortal pe teritoriul european”, scrie The Atlantic.

În același timp, exercițiile militare occidentale au analizat numeroase scenarii similare. Printre acestea se numără o incursiune limitată a Rusiei într-un mic oraș baltic cu populație vorbitoare de rusă; o invazie pe scară largă într-o țară baltică, dinspre Belarus și Kaliningrad, pentru a o izola de restul Europei; crearea rapidă a unei „zone impenetrabile de distrugere” cu ajutorul dronelor pe teritoriul european; precum și o blocadă strategică a Mării Baltice.

Totuși, subliniază analiștii, unele dintre aceste scenarii sunt plauzibile, în timp ce altele ar necesita sute de mii de militari ruși pentru a traversa Europa.

Se pare că Rusia nu a fost pregătită pentru o asemenea evoluție. Moscova continuă războiul hibrid, pe care serviciile europene de informații încearcă să-l contracareze. În acest sens stau mărturie, între altele, informațiile privind explozibili și drone descoperite în apropierea unor obiective și aeroporturi din Germania.

De ce încearcă Kremlinul să intimideze Europa

Pentru Kremlin ar putea fi lipsit de importanță dacă aceste operațiuni eșuează. Scopul său este mai degrabă să transmită mesajul: „Vă urmărim, avem acces la voi și nu controlați situația.”

Rusia a folosit metode similare și împotriva jurnaliștilor și diplomaților aflați la Moscova — de la urme ale unor operațiuni de interceptare până la ferestre lăsate intenționat deschise. Totuși, asemenea acțiuni nu pot fi comparate cu atentatele și exploziile reale.

„Putin a decis să implice pe deplin armata rusă doar în acele conflicte în care este convins, pe bună dreptate sau, în cazul Ucrainei, în mod eronat, că poate obține victoria. Acest lucru nu se aplică niciunui ipotetic atac asupra statelor baltice, care au frontiere puternic fortificate, desfășoară regulat exerciții militare și cheltuiesc 5% din PIB pentru apărare. Ca să nu mai vorbim de miile de militari britanici, germani și canadieni desfășurați în apropierea regiunii baltice în cadrul prezenței înaintate consolidate a NATO”, se arată în articol.

Moscova ar putea conta pe faptul că Statele Unite nu vor interveni în cazul unui atac asupra Estoniei. În acest caz însă, Rusia riscă să intre într-un război simultan cu mai multe state europene, în timp ce are deja un război neterminat împotriva Ucrainei.

Un aspect important este că războiul hibrid al Kremlinului nu și-a atins obiectivul: oprirea livrărilor de arme, a fondurilor și a informațiilor de intelligence din Europa către Ucraina. Autorii articolului observă că „Kievul are mai multe arme, fonduri și — judecând după loviturile sale asupra teritoriului rus — informații decât a avut vreodată”.

În același timp, campania rusă nu a reușit să distrugă satelitul european care furnizează Ucrainei informații de recunoaștere și nici să distrugă lotul de rachete Patriot.

„Putin continuă această campanie nu întâmplător. Folosind metode ieftine, agenți de sacrificiu și scurgeri regulate de informații, Kremlinul încearcă să obișnuiască milioane de cetățeni occidentali cu ideea unui posibil război de amploare în Europa. Chiar dacă un asemenea război este puțin probabil, Putin poate folosi însăși amenințarea ca instrument de presiune și poate cere concesii”, concluzionează The Atlantic.

De menționat că șeful Direcției Principale de Informații a Ucrainei, Oleh Ivashcenko, consideră că Putin mai are la dispoziție doi ani pentru a purta războiul. Potrivit acestuia, pierderile mari de efective în rândul ocupanților, scăderea moralului și epuizarea economiei ruse nu îi vor permite Kremlinului să continue războiul după 2028.

Totodată, serviciile de informații din Danemarca au anunțat că Kremlinul pregătește acte de sabotaj împotriva companiilor din industria de apărare implicate în sprijinirea militară a Ucrainei. Printre metodele posibile de sabotaj sunt menționate, în special, incendierile.

Zorile Bucovinei cu referire la Ukrainska Pravda, Evropeiska Pravda, TSN ua..