Cum evită Magyar înțelegerile cu Ucraina. „Pedeapsa maghiară” pentru Ucraina. Cum încearcă Magyar să umilească Kievul și ce ar trebui făcut în această situație

19 septembrie 2026 р. | Categorie: Actualități

„Pedeapsa maghiară” pentru Ucraina. Cum încearcă Magyar să umilească Kievul și ce ar trebui făcut în această situație

La 18 septembrie, în Ucraina, în regiunea Ivano-Frankivsk, s-a desfășurat primul summit al „Inițiativei Carpatice”. Au venit lideri sau înalți oficiali din aproape toate statele pe teritoriul cărora se află Carpații – Polonia, Slovacia, România, Serbia, Cehia și Austria.

Este suficient să privim harta pentru a înțelege că din acest tablou lipsește Ungaria. Din partea acesteia, în regiunea Precarpatică s-a deplasat… adjunctul ambasadorului la Kiev.

Problema nu este doar faptul că premierul ungar Péter Magyar a ignorat evenimentul, în pofida invitațiilor repetate adresate de Kiev. Și nici doar faptul că Budapesta nu a trimis, în esență, niciun oficial de rang înalt. Impresionează mai ales modul în care autoritățile ungare au interacționat cu Kievul în timpul pregătirilor pentru această vizită. Iar acest lucru ridică întrebări serioase cu privire la adevăratele motive ale guvernului lui Magyar.

Situația este complicată și de palma diplomatică primită de Kiev din partea Budapestei săptămâna trecută. Oficialii ucraineni preferă să nu vorbească public despre această poveste, deși ea este cunoscută în întreaga Rada Supremă.

Toate aceste evenimente constituie o reflectare tristă a noii politici a Ungariei față de Ucraina.

În centrul acesteia se află disprețul demonstrativ față de Ucraina.

Iar principalul instrument al acestei politici rămâne criza artificială din relațiile bilaterale, creată în perioada lui Viktor Orbán, pe care guvernul lui Magyar, în pofida declarațiilor sale publice, o consolidează tot mai mult.

Nu există îndoieli că la Budapesta se înțelege că, de fapt, prin aceste acțiuni, statul ungar îi sancționează și pe maghiarii din Transcarpatia. Nu doar blocându-le calea spre UE, ci și creând obstacole în adoptarea legilor necesare minorității. Cu toate acestea, politica este continuată.

Pe acest fundal, este semnificativ faptul că Ucraina – în pofida tuturor semnalelor de dispreț venite din partea Ungariei – continuă să caute puncte de apropiere și încearcă să stabilească relații de bună vecinătate. Însă succesul pe această cale este imposibil fără participarea ambelor părți. Iar deocamdată nu există o înțelegere clară asupra modului în care politica Budapestei ar putea fi schimbată.

Versiunea maghiară a „mulțumirii”

Cu două săptămâni în urmă, experții, politicienii și diplomații care se ocupă de relațiile ucraineano-ungare aveau un motiv serios de optimism. Rada Supremă a făcut un pas important în întâmpinarea Ungariei.

Ucraina a devenit primul stat din lume care, la nivel național, a recunoscut și condamnat represiunile sistematice împotriva maghiarilor din perioada sovietică. Această crimă sovietică, cunoscută în Ungaria sub denumirea de „muncă mică” („malenki robot”), a fost comisă după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial. Sute de mii de maghiari, majoritatea civili, au fost deportați în Uniunea Sovietică. Zeci de mii dintre ei nu s-au mai întors acasă și au murit în lagăre, pe drum și în alte împrejurări.

Am relatat în detaliu despre această decizie în articolul „Malenki robot pentru Magyar”.

Această crimă a fost mult timp un subiect interzis atât în Ungaria, cât și în Uniunea Sovietică – inclusiv în Ucraina. Dar întrucât în urma acelor acțiuni au avut de suferit și locuitorii Transcarpatiei, nu doar etnicii maghiari, condamnarea acelor represiuni sovietice a fost un act firesc pentru parlamentul ucrainean.

Totuși, pentru Kiev, decizia privind „malenki robot” a avut și o semnificație politică. În parlament exista speranța că aceasta va contribui la dezghețarea relațiilor cu vecinii.

Momentul adoptării rezoluției nu a fost întâmplător: după cum relata „Evropeiska Pravda”, președintele Radei Supreme, Ruslan Stefanciuk, urma să efectueze atunci o vizită la Budapesta. Iar crearea unui asemenea atu înaintea unei întâlniri internaționale este, de regulă, o garanție a succesului acesteia.

Dar nu și în relația cu Ungaria. S-a întâmplat ceva greu de imaginat chiar și în cele mai pesimiste scenarii.

Președinta parlamentului ungar, Ágnes Fürschtöffer, a refuzat pur și simplu să se întâlnească cu omologul său ucrainean. Niciun alt oficial ungar nu a acceptat o întâlnire. Câteva zile mai târziu, Stefanciuk s-a aflat din nou în tranzit la Budapesta, în drum spre casă după o reuniune G7 – și din nou fără nicio întâlnire.

Este de remarcat că, în pofida acțiunilor partenerilor ungari, echipa președintelui Radei a decis să nu escaladeze conflictul. Într-un comentariu oferit la solicitarea „Evropeiska Pravda”, reprezentanții săi au evitat să menționeze refuzul Ungariei. În schimb, au subliniat că, anterior, imediat după alegerea sa în funcție, președinta parlamentului ungar însăși îl invitase pe omologul ucrainean în vizită. Acest detaliu evidențiază caracterul contradictoriu al refuzului său atunci când Stefanciuk s-a aflat la Budapesta.

În rest, reprezentanții președintelui Radei au formulat un comentariu într-o notă pozitivă, subliniind că se încearcă în continuare organizarea unei întâlniri.

„Echipele ucraineană și ungară lucrează activ la organizarea primei întâlniri dintre președintele Radei Supreme și președinta Adunării Naționale a Ungariei, Ágnes Fürschtöffer. Suntem recunoscători părții ungare pentru invitația oficială de a vizita Budapesta. În același timp, suntem pregătiți să o primim pe Ágnes Fürschtöffer la Kiev sau în orice alt oraș ucrainean, cu acordul ambelor părți”, a declarat într-un comentariu scris pentru „Evropeiska Pravda” purtătorul de cuvânt al președintelui Radei, Vadîm Kolodiiciuk.

Totuși, deputații cu care a discutat „Evropeiska Pravda” au exprimat evaluări mult mai dure. Având în vedere contextul adoptării rezoluției favorabile Ungariei, mulți au perceput această istorie drept o palmă demonstrativă din partea Budapestei.

Dar evenimentele ulterioare sunt și mai surprinzătoare.

Cum evită Magyar înțelegerile cu Ucraina

Surse ungare au explicat atât „Evropeiska Pravda”, cât și partenerilor europeni care au solicitat comentarii asupra situației, că motivul nu ar fi atitudinea lor față de Ucraina, ci faptul că, la Budapesta, s-ar fi luat o decizie de principiu: mai întâi trebuie să aibă loc o întâlnire între lideri – adică între Zelenski și Magyar – și abia după aceea toate celelalte întâlniri. În plus, se susține că președinta parlamentului nu este foarte activă în politica externă.

Aceste explicații contrazic abordările diplomatice clasice.

În relațiile internaționale există o regulă universală: pentru ca o întâlnire între lideri să fie una de succes, aceasta trebuie pregătită. Trebuie convenite anumite înțelegeri, cel puțin în linii generale, iar apoi liderii se întâlnesc și stabilesc detaliile sensibile din punct de vedere politic.

Aceasta înseamnă că negocierile de substanță dintre lideri trebuie întotdeauna precedate de întâlniri la un nivel ceva mai scăzut – nu doar între miniștrii de externe, ci și între miniștrii de resort și alți oficiali. Având în vedere că, pentru soluționarea crizei din relațiile cu Ungaria, anumite decizii trebuie adoptate și de Rada Supremă, o întâlnire între președinții parlamentelor ar fi fost un element firesc al acestei pregătiri.

Prin urmare, explicația Budapestei a ridicat întrebări încă de la început. Însă partenerii europeni cu care a discutat editorul „Evropeiska Pravda” presupuneau că la originea problemei s-ar afla lipsa de experiență a premierului ungar. Potrivit acestei interpretări, Péter Magyar încă nu înțelege suficient de bine modul în care funcționează diplomația și, de aceea, perspectiva sa este uneori atât de ilogică.

Evoluția evenimentelor permite însă excluderea acestei ipoteze.

Nu, noua conducere ungară urmărește în mod conștient agravarea relațiilor cu Ucraina.

Deși existau motive pentru a avea așteptări pozitive: în ultima perioadă fusese într-adevăr analizată posibilitatea unei vizite a lui Magyar în Ucraina, iar această vizită fusese anunțată cu prudență chiar și de Ministerul ucrainean de Externe. Atunci nu au fost oferite detalii concrete, însă acum se știe că era vorba tocmai despre summitul „Inițiativei Carpatice”.

„Evropeiska Pravda” știe că negocierile cu Budapesta privind participarea lui Magyar au avut într-adevăr loc. Partea ungară nu a răspuns însă printr-un refuz, așa cum procedase în rundele precedente. Totuși, lipsa unui refuz nu înseamnă accept.

Mai multe surse independente ale „Evropeiska Pravda” afirmă că, și cu două zile înainte de începerea summitului, biroul premierului ungar nu răspunsese dacă acesta urma sau nu să vină în Ucraina. Răspunsul a venit abia miercuri după-amiază, pe pagina de Facebook a premierului: Péter Magyar a publicat anunțul unei deplasări regionale în vestul Ungariei, care era aproape imposibil de conciliat cu calendarul propus pentru vizita sa în Ucraina – în regiunea Precarpatică și apoi la Berehove.

În cele din urmă, așa s-a și întâmplat.

Ungaria a devenit singurul stat care nu a fost reprezentat la summitul „Inițiativei Carpatice”. Acest fapt distruge, practic, versiunea oficială a Budapestei potrivit căreia președinta parlamentului nu ar fi dorit să se întâlnească doar pentru a-i acorda prioritate șefului său, premierului Ungariei. În schimb, demonstrează că la Budapesta nu există, în principiu, dorința de a purta un dialog cu Ucraina.

Dar, în ajunul summitului Carpaților, a venit o altă palmă sonoră.

Zorile Bucovinei cu referire la Ukrainska Pravda