29 martie 2020
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

PICTORII FAMILIEI VERONA (I) – CONTINUATORI AI CĂRTURARULUI ROMÂN HERŢEAN GHEORGHE ASACHI – DESCHIZĂTOR DE DRUMURI ŞI ÎN DOMENIUL ARTELOR

23 martie 2013 р. | Categorie: Istoria neamului

Materialul de mai jos e primul dintr-un serial jurnalistic, iniţiat de Fundaţia “Gheorghe Asachi” Herţa, consacrat cinstirii memoriei acestor pictori în anul precedent (2012), când, nu întâmplător, s-au împlinit: 115 ani de la naşterea lui Paul Verona (1897-1966), 145 de ani de la naşterea lui Artur Verona (1867-1946) şi 150 de ani de la naşterea lui Nicolae Verona (1862-1938).

Familia Verona are rădăcini istorice foarte vechi, strămoşii acesteia fiind de origine mavro-vlahă (megleno-români din Albania) din nobila familie Garguromin. Prima menţiune istorică a familiei Garguromin (Gargurovici) o găsim în cronicile vechi sârbeşti şi latine, care vorbesc despre curajul şi sacrificiul membrilor acestei familii în luptele cu turcii din sec. XV (la Scutari,  în vremea lui Skandenberg). Albania fiind cucerită de turci, spre sfârşitul sec. XV familia Garguromin (Gargu-român) se refugiază în peninsula Italică, la Veneţia, unde, sub comanda Dogelui veneţian, continuă lupta antiotomană pe mare, devenind astfel şi pricepuţi navigatori. Pentru meritele deosebite în luptele cu turcii, luptând în armata veneţiană, sunt înnobilaţi la 1478 cu numele de Verona (după numele cetăţii veneţiene unde au locuit) şi sub înălţătoarea  deviză “HONOR ANTE GLORIAM”.

Mai târziu, chemaţi de glasul sângelui (românesc şi albanez), se întorc în peninsula Balcanică, unde s-au înmulţit, în special pe Coasta Dalmaţiei; dar câteva familii din neamul Verona au fost atrase de plaiurile româneşti, unde s-au aşezat începând cu sec. XIX.

Una dintre aceste familii, poate cea mai cunoscută pentru serviciile aduse Principatului român al Munteniei, a fost cea a armatorului de corăbii Francesco Spiridon Verona (căsătorit cu Amalia Lucovici), căpitan în marina civilă, angajat de Bibescu Vodă, pe la mijlocul sec.XIX, să organizeze transportul fluvial şi comerţul cu grâne în Ţara Românească. Simţindu-se atras de aceste meleaguri, probabil şi datorită originii sale megleno-române, se stabileşte definitiv în portul Brăila pe la 1850.

Aici, pe tărâm românesc (după 1859 se formează, în urma unirii Moldovei cu Muntenia, tânărul principat România), se nasc cei doi fii ai săi –  Nicolae Henri şi Artur, fii care au obţinut naturalizarea (cetăţenia) română, la cerere, pentru că au înţeles, studiind rădăcinile, că în venele lor curge şi sânge românesc (de altfel, ei şi-au adăugat în acte şi al doilea nume-Garguromin, nume care-l regăsim şi pe crucea de căpătâi de la mormântul lor, alături de blazoanele nobiliare).

Acestor doi fii, Dumnezeu le-a dat talentul picturii, dar dintre ei doar Artur şi-a dedicat întreaga viaţă exprimării artistice prin pictură, ajutat fiind şi de fratele său mai mare, Nicolae, care i-a construit şi dotat la Herţa, în 1894 (pe când Artur împlinise 25 de ani), un frumos atelier de pictură. Pe Nicolae, destinul l-a adus pe frumoasele plaiuri herţene prin anii 1885-1890, când s-a căsătorit cu frumoasa Ecaterina din nobila şi bogata familie Cazimir de origine polono-română, familie care deţinea peste jumătate din moşia Herţei ( satele Fundul Herţei, Movila, Ţinteni şi Târgul Herţei). Astfel, Nicolae a fost nevoit să se ocupe de administrarea acestei moşii, alături de soţia sa, dar a găsit timp şi pentru pasiunea lui - pictura, lăsându-ne frumoase miniaturi - adevărate documente istorice, în care putem admira frumuseţea plaiurilor herţene de acum 120 de ani.

La 1897 se naşte unicul fiu al lui Nicolae Verona şi nepot al lui Artur Verona, cel care va deveni marele pictor român, născut la Herţa –  Paul Verona.

Putem spune că Nicolae Verona a primit această sfântă misiune, dispunând de mijloacele materiale necesare, de a sprijini formarea  a doi mari pictori români –  fiul său, Paul Verona, şi fratele mai mic, Artur Verona, cărora le vor fi dedicate următoarele două episoade.

În imagini: blazonul nobiliar al familiei Verona, păstrat pe crucea de căpătâi a lui Nicolae (din cimitirul Movila) şi pe zidul conacului “Artur Verona” (azi sediul ARS Herţa); portretul lui Nicolae Henri Verona  şi al Ecaterinei Verona (n.Cazimir),  pictura miniaturală “Iarna la Herţa” de Nicolae H.Verona, aflate în Colecţia Muzeului Naţional de Artă al României şi în colecţia lui Tudor Verona, fiul lui Paul Verona  (pot fi admirate şi în cadrul expoziţiei “Pictorii familiei Verona”, organizată de  Fundaţia “Gheorghe Asachi” la Târnauca).

Eugenia CIMBOROVICI-TEODOREANU, preşedintele Fundaţiei Civice Raionale “Gheorghe Asachi” Herţa

(Va urma)