20 mai 2022
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

MARAMUREŞENII ÎN PRIMUL RĂZBOI MONDIAL

5 decembrie 2014 р. | Categorie: Noutăţi

Expoziţia de fotografii „Maramureşenii în primul război mondial”, organizată de Muzeul Mureşului din Sighetu Marmaţiei, cu sprijinul misiunii diplomatice române la Cernăuţi, a fost inaugurată miercuri în incinta Societăţii pentru Cultura Românească ”Mihai Eminescu”, bucurându-se de un numeros şi select public –conducători ai societăţilor naţional-culturale româneşti, lectori universitari, politologi, profesori şcolari , studenţi ş. a.

La deschiderea acestui eveniment istorico-cultural, dedicat unui secol de la începerea primei conflagraţii mondiale, organizatorii expoziţiei şi partenerii lor  au fost menţionaţi de Excelenţa Sa, doamna Eleonora Moldovan, Consulul General al României la Cernăuţi, care i-a felicitat pe românii din ţinut cu ocazia Zilei Naţionale.

Bogat în cifre şi fapte tragice documentare, comunicatul detaliat al dlui Gheorghe Todincă, directorul Muzeului Maramureşului din Sighetu Marmaţiei, n-a lăsat pe nimeni indiferent – 9.645 de maramureşeni din populaţia de peste 75.000 de români din comitat, au luptat pe front, peste 1.200 de ostaşi au murit nemijlocit pe câmpul de luptă, în închisori şi spitale, aproape 700 au fost răniţi, aproape o mie au rămas invalizi şi doar 6.500 s-au întors la vatră, peste 1.039 de femei au rămas văduve, iar 2.556 de copii – orfani. Însă pentru maramureşenii simpli cauzele izbucnirii primului  război mondial le-au constituit situaţia materială grea, analfabetismul, foametea, rechiziţiile forţate din zonă, în consecinţă mulţi dintre ei au fost mobilizaţi, majoritatea în Regimentul 85 Infanterie cu sediul la Sighet, luptând pe fronturile din Galiţia, Ucraina,Serbia, Italia ş. a., luptând în cele mai grele sectoare ale fronturilor, în aşa-zisele regimente de „şturm”(de asalt), mulţi murind pentru o cauză străină Neamului Românesc – din Maramureş au fost mobilizate şi trimise pe front10 mii de persoane. Iar dacă amintim de o altă statistică: peste 41 de mii de români, din cei 450 de mii încorporaţi în fostul Imperiu austro-ungar, au căzut pe front. Cel mai bine oglindesc dramele maramureşenilor miile de scrisori şi vederi, trimise de pe front la baştină, chiar cenzurate aceste documente „vorbesc” elocvent că ei şi-au trăit tragedia şi moartea aşa cum erau învăţaţi să-şi trăiască şi viaţa – cu dârzenie şi umor. 

Pentru românii din Ţară „marea urgie” a fost un război de reîntregire, unii dintre patrioţi,  după încheierea lui, participând şi la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia ca făuritori ai Marii Uniri. Scriitorul Dumitru Covalciuc, bunăoară, a amintit de soarta lui Vasile Lazăr, care a arborat Tricolorul pe clădirea Primăriei din Cernăuţi, iar apoi, în Maramureş, a convocat delegaţii pentru a pleca la Alba Iulia, unde la 1 decembrie 1918, a fost semnată pe veci Unirea Maramureşului cu Ţara.

Pedagogul veteran Octavian Voronca a făcut o legătură simbolică între primul război mondial şi evenimentele actuale ce au loc în Donbas, subliniind  că orice urgie apare pe neaşteptate şi se încheie cu multe jertfe nevinovate.

T. NICOLAE  

foto N. HAUCA