17 noiembrie 2017
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

LA EMINESCU – ÎNTR-O UNICĂ SUFLARE ROMÂNEASCĂ

17 ianuarie 2015 р. | Categorie: Eminesciana

Pentru noi, românii cu dor de Ţară în suflet, nu există loc mai sfânt în Bucovina noastră istorică decât cel pe unde şi-a purtat paşii Poetul Naţional Mihai Eminescu. La 15 ianuarie curent, sub cupola Zilei Naţionale a Culturii Române,  s-a desfăşurat omagierea a 165 de ani de la naşterea Luceafărului Poeziei Româneşti – Mihai Eminescu. Armonizând cu dulceaţa verbului matern,  omagiul adus Poetului a vibrat pe aceeaşi undă cu credinţa şi tradiţiile străbune, cu sfântul colind, coborâtor din comoara datinii.  Regizată ingenios de Excelenţa Sa dna Eleonora Moldovan, Consulul General al României la Cernăuţi, din iniţiativa Societăţii Scriitorilor Români din Cernăuţi,  Societăţii pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu”, Fundaţiei Culturale de Binefacere „Casa Limbii Române”, Muzeului literar-memorial „Mihai Eminescu” din Cernăuţi, suita de manifestări omagiale şi-a deschis porţile zborului ancestral spre geniul eminescian prin depunerea de flori la bustul Poetului din curtea Casei lui Aron Pumnul, loc ce sacralizează cultura noastră naţională, uneşte români de pretutindeni,  unde, graţie Guvernului Patriei noastre istorice, care a alocat în acest scop mijloace băneşti, vor începe lucrările de renovare, astfel, va prinde contur, în sfârşit, după peste 23 de ani, visul românilor din oraşul copilăriei lui Mihăiţă Eminovici de a vedea deschizându-şi larg uşile Muzeul „Mihai Eminescu”.

Cu aleasă afecţiune, închinându-se la Luceafăr, dna Eleonora Moldovan, graţie căreia aceste două sărbători de anvergură – Ziua Naţională a Culturii Române şi Ziua de naştere a Poetului Mihai Eminescu s-au îngemănat într-o unică suflare românească ce ne-a înnobilat sufletele cu noi speranţe, a evocat bucuria că îl avem pe Eminescu: „Tradiţional, românii din Cernăuţi îşi încep manifestările de la Casa lui Aron Pumnul, care este punctul nostru de reper, de referinţă, fiindcă acest loc sfânt poartă paşii lui Eminescu, aici a crescut şi s-a cultivat creaţia eminesciană”.  

„Creştini suntem de când ne ştim pe lume, /Din daci şi din romani, îngemănaţi în legea lui Hristos,/Născuţi şi botezaţi, purtând cu cinste strămoşescul nume…/Cinstim eroii vremilor străbune,/Ce s-au jertfit ca neamul să trăiască…/Pământ iubit, cu datini sfinte,/Cu lacrimi şi cu oseminte,/Blagoslovit ai fost de Domnul/ Să-şi doarmă-n tine Ştefan somnul…”. Eminescu a iubit colindul. La 1 ianuarie 1870, la Viena, împreună cu câţiva amici, îl colinda pe domnitorul Alexandru Ioan Cuza, fiind  foarte bine primiţi. Un omagiu de la Mănăstirea Putna,  Catedrala veşnicei odihne  a lui Ştefan cel Mare, i-a adus Marelui Eminescu ÎPS Arhimandritul Melchisedec Velnic, starețul Voievodalei ctitorii (unde Eminescu a fost comemorat cu o zi înainte), prin misiunea culturală iniţiată de a veni cu o ceata de colindători, coborâtă de pe plaiurile Vicovului de Sus, „de la oştenii lui Ştefan cel Mare”, după cum a sensibilizat şi Excelenţa Sa dna Eleonora Moldovan, - elevi de la Liceul „Ion Nistor”,  cu care, în seara Sfântului Vasile pe stil vechi l-a colindat pe preacucernicul Vasile Covalciuc, protopop de Storojineţ, dar şi prin oficierea,  la 15 ianuarie curent, a excepţionalului Te-Deum în Catedrala Pogorârea Sfântului Duh din Cernăuţi: „Sunt pentru prima dată pe acest loc. Pentru noi Eminescu este un sfânt al culturii române. El s-a jertfit ca un martir pentru cultura şi spiritualitatea română. Eminescu spunea că Patriot este acela care-şi iubeşte Ţara. A-şi iubi Ţara înseamnă aşi iubi  trecutul, istoria. Regretatul Dan Hăulică spunea că fără de a ne cunoaşte rădăcinile, istoria,  un neam se pierde, pentru că agentul funcţionării unui neam este tocmai cunoaşterea acestor rădăcini sfinte. Să ne ajute Bunul Dumnezeu să le cunoaştem şi să le păstrăm pentru urmaşi”.

Numeroasele delegaţii din Suceava, Siret, Iaşi,  Vatra Dornei, Rădăuţi, Timişoara, Dorohoi, Putna, Vicovul de Sus etc., Mihai Chirica, viceprimar al municipiului Iaşi, lideri de societăţi, jurnalişti, profesori, elevi, studenţi, lectori universitari, printre care conferenţiarul Lora Bostan,  Sabina Fînaru, lector de limba română al Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava la Universitatea Iu. Fedkovyci” din Cernăuţi, etc., intelectuali, români simpli de la ţară, luminaţi de raza magică a divinităţii i-au presărat Poetului calea cu flori până la statuia sa din centrul Cernăuţiului, unde li s-au alăturat cu pioşenie  Oleksii Kaspruk, primarul Cernăuţiului, Mihai Găiniceru, preşedintele Consiliului Regional, Vira Kitaigorodska, şefa Departamentului Cultură al ARS ş.a., şi unde maeştrii Corului „Dragoş Vodă”, dirijaţi de Dumitru Caulea, au înălţat sfântul colind până „La steaua” lui Eminescu. 

După cum a argumentat Vasile Tărâţeanu, membru de onoare al Academiei Române, preşedintele Fundaţiei de Binefacere „Casa Limbii Române”, Mihai Eminescu a fost în Catedrala din capitala Bucovinei când s-a sfinţit şi la moartea iubitului său mentor Aron Pumnul. „Credinţa zugrăveşte icoanele-n biserici”, scria Eminescu, citat de ÎPS Melchisedec Velnic. Cu inimile deschise spre lumina credinţei şi Eminescu, în Catedrala Pogorârea Sfântului Duh, printr-o rugă fierbinte la ceruri, ne-am  alăturat ÎPS Melchisedec Velnic, care, în fruntea unui sobor de 24 de feţe bisericeşti înveşmântate şi alte zeci neînveşmântate, susţinut de părinţii Vasile Covalciuc, protopop de Storojineţ, şi Ioan Gorda, protopop de Hliboca, au cinstit, printr-un Te-Deum, memoria lui Mihai Eminescu şi celor care s-au jertfit  fie pe altarul conştiinţei  şi demnităţii naţionale, fie pe altarul culturii şi spiritualităţii româneşti, pentru acei care şi-au apărat şi-şi apără valorile, căci rugăciunea ne-a unit, ne uneşte, e Dumnezeul nostru, al păcii şi dragostei.

La Biblioteca regională „M. Ivasiuk” , care a găzduit o importantă delegaţie din Ţară,  îndeosebi, de la Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava – Stela Purici, profesor-bibliotecar, asistent dr. Gina Puică, dr. Rodica Nagy, prof. universitar, directoarea Bibliotecii Universităţii „Ştefan cel Mare”, conferențiar universitar dr. Luminiţa Turcu, decanul Facultăţii de Litere a Universităţii, conferenţiar universitar dr. Claudia Costin, s-a desfăşurat prima activitate, organizată la Cernăuţi de lectorul universitar Sabina  Fînaru,  care şi-a prezentat şi colegele, au răsunat recitaluri de versuri din creaţia eminesciană, declamate de către studenţii Cristina Tărâţeanu, Denis Apetri şi Dumitru Facas, au avut loc lansări de carte şi de reviste literare – „Translucidităţi” de S. Fînaru, „Septentrion literar”, „Bucovina literară”, „Meridian critic”etc., donate apoi  Bibliotecii „M. Ivasiuk”. S-a accentuat că Eminescu, un reper fundamental al literaturii române, n-a rămas în conul uitării, valoarea operei sale transcendând timpul, spaţiul, că prin Eminescu putem privi cu fruntea sus către orice popor al lumii. Poetul nu a primit nici un premiu în timpul vieţii sale efemere pe pământ, el însuşi devenind un premiu al excelenţei în poezie.

Evocative s-au dovedit şi referirile scriitorului Ilie Zegrea, preşedintele Societăţii Scriitorilor Români din Cernăuţi, la viaţa şi opera Marelui Eminescu: „Dacă e să ne gândim bine la scurta viaţă a lui Mihai Eminescu, care a trăit doar 39 de ani, el ne-a dat câteva lecţii. Una este aceea că trebuie să ne iubim limba. În amintirile colegilor, prietenilor lui găsim multe cuvinte în care ei spun că Eminescu, aflându-se la Aron Pumnul, vorbea cel mai curat şi cel mai frumos româneşte. Este o lecţie pe care trebuie s-o însuşim şi să ne străduim şi noi, şi copiii noştri, şi nepoţii să păstrăm limba maternă şi s-o vorbim cât mai corect… A doua lecţie e că tot reieşind din amintirile contemporanilor săi, Eminescu cunoştea foarte bine istoria românilor, istoria României, şi îl întrebau, căci la gimnaziu nu se preda istoria în limba română, erau alte treburi, alte grăunţe se măcinau atunci la moară. Şi colegii lui erau uimiţi de faptul că  el cunoştea în amănunte istoria poporului român, istoria românilor. L-au întrebat: „De unde, doar în manuale la noi nu-i aşa ceva?”. El zicea că am acasă nişte cărţi vechi de istorie, pe care le citesc. Şi a treia lecţie pe care ne-o dă Eminescu este lecţia demnităţii. Eminescu a avut demnitatea neştirbită, care şi-a păstrat-o în pofida tuturor valurilor, cum spunea el într-o poezie, care au venit peste el şi peste acele timpuri. De aici şi noi trebuie să demonstrăm că avem demnitatea noastră de popor, de români. Şi această demnitate nu e în detrimentul cuiva…”. 

La Muzeul Etnografic Regional s-a desfăşurat vernisarea unei expoziţii de documente din fondurile Arhivei Regionale, referitoare la anii de studii ai lui Mihăiţă Eminovici la Cernăuţi, în special, cataloagele de clasă, prezentate de dnele Elena Tărâţeanu, directoarea Muzeului „M. Eminescu”, Maria Guţul, colaboratoare la Arhiva Regională de Stat din Cernăuţi.

În continuare cei mai rezistenţi dintre participanţi au însoţit-o pe Excelenţa Sa dna Eleonora Moldovan, la sediul Societăţii „M. Eminescu”, unde Romeo Istrati a lansat volumele „Receptarea motivelor mitice în lirica românească” şi „Motive mitice în lirica românească” de Ofelia Florentina Ducec, profesoară de limba şi literatura română la Colegiul Tehnic „Petru Muşat” din Suceava, iar Vasile Bâcu, preşedintele Societăţii „M. Eminescu” a înmânat, din partea dl prof. Constantin Moroşanu, preşedintele Asociaţiei „Prietenii Basarabiei, Bucovinei şi Ţinutului Herţa”, unor intelectuali din ţinut, diplome cu prilejul Sărbătoririi a 96 de ani de la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918. Programul Sărbătorii, bogat în manifestări menite să ne amintească de esenţa spiritului românesc, de acei care ne-au creat trecutul  şi ne-au determinat viitorul, cine suntem, de unde venim şi încotro mergem, ce fel de popor, de neam ar trebui să fim, s-a încheiat cu opera de vârf a creaţiei eminesciene –  poemul „Luceafărul”, înscenat de elevi de la ŞM Voloca, raionul Hliboca, îndrumaţi de Profesorul emerit al Ucrainei, rapsodul Nicolae Mintencu, cu  excepţionalul spectacol ce a vibrat emotiv din versul eminescian, realizat de tineri de la Colegiul „Eudoxiu Hurmuzaki” din Rădăuţi, conduşi de profesoara Sextilia Crăciun şi directorul Carmen Andronache, care s-au încadrat  armonios în suita de manifestări dedicate Poetului nostru naţional.

Felicia NCHITA-TOMA

Foto: "Zorile Bucovinei"