28 martie 2024
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

LA VOLOCA - ÎN SACRALITATEA DATINII

18 ianuarie 2015 р. | Categorie: Noutăţi

Feeria Sărbătorilor de Iarnă ce ne-au înnobilat sufletele odată cu reînnoirea anului ne ţine încă  într-un  periplu de visare. La Voloca, vatră străbună de vrednici urmaşi ai Voievodului Ştefan, unde limba română e la ea acasă, miracolul Sărbătorilor Creştine de iarnă coboară din Împărăţia Ler-ului cu un farmec deosebit. Apropo, în această parte de Ţară, unde românii prin demnitatea, toleranţa şi bunăvoinţa, moştenită din străbuni, trăiesc în armonie cu etniile  conlocuitoare, sacralitatea sărbătorilor  perpetuă, împletindu-se cu obiceiurile şi tradiţiile lăsate din strămoşi într-o verde cunună a dăinuirii. De altfel, ne-am convins de acest adevăr şi vinerea precedentă, în preajma celor două mari praznice creştine pe stil vechi – Botezul Domnului şi Soborul Sfântului Ioan Botezătorul, care încheie ciclul sărbătorilor de iarnă,  fiind prezenţi, alături de domnul consul Edmond Neagoe, diplomat la Consulatul General al României la Cernăuţi, dnii Nicolae Toma, redactorul-şef al  „Zorilor Bucovinei”, preşedintele Societăţii Jurnaliştilor Români Independenţi din regiunea Cernăuţi, Vasile Bâcu, preşedintele şi Nicolae Şapcă, vicepreşedintele Societăţii „Mihai Eminescu, la cea de-a 4-a ediţie a Festivalului raional de colinde ce s-a desfăşurat în incinta Căminului Cultural din Voloca (director Ion Semeniuc), la invitaţia protoiereului mitrofor Ioan Gorda, protopop de Hliboca, iniţiatorul, organizatorul şi moderatorul manifestării. La festival a fost prezent şi protoiereul mitrofor Gheorghe Moroz, protopop de Noua Suliţă etc., oaspeţi din România.

Sfinţită prin credinţă şi iubire de Neam, de Glie, Sărbătoarea Sfântului Colind s-a revărsat din comoara Datinii cu blagoslovirea IPS Meletie, Arhiepiscopul Cernăuţiului şi Bucovinei, transmisă evlavioşilor voloceni de către preacuviosul ieromonah Nichita, secretar al Eparhiei Cernăuţiului, şi a preacucernicului Ioan Gorda, protopop de Hliboca, încurajată de felicitările consulului Edmond Neagoe,  Grigorii Vanzureak, preşedintele Consiliului Raional Hliboca, şi Valentin Hlopina, primarul satului Voloca.

Misterul Naşterii Domnului ni l-au adus în scenă un grup de elevi de la Şcoala Medie din Voloca, sub conducerea profesorului de română Nicolae Mintencu, care ne-au purtat pe urmele celor trei magi până „Lângă ieslea minunată”, unde s-a născut pruncul Iisus. Înălţătoarele colinde, cu farmecul lor inedit de odinioară, au luminat la Voloca, sat de vrednici şi de frunte gospodari, cu inedite colinde din moşi-strămoşi, păstrate cu dragoste nu doar de coriştii Bisericii Sfintei Treimi din s. Băhrineşti, dirijaţi de dascălul Gheorghe Tofan, ci şi de părintele paroh Constantin Cibotaru, care le cântă atât de frumos.

În luminata seară de Crăciun, după datina străbună, au venit să-şi colinde consătenii Corul popular de la Biserica Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel din Hruşăuţii Volocii, susţinuţi de părintele protopop Dumitru Tocar, avândul ca dirijor pe maestrul Gheorghe Sadovei. Până sus, în Împărăţia Cerurilor, a răsunat răscolitoarele colinde ale Corului parohilor raionului Hliboca, dirijat cu măiestrie de talentatul părinte Vasile Pojoga. Brazdă lată au răsturnat, pe ea grâu au semănat, dragostea de neam ca să rodească şi cei de la Molodia, unde şcoala e ucrainizată, bravii români plugari din Corul Bisericii Înălţarea Sfintei Cruci, cele patru frumoase colinde ale cărora au proslăvit Naşterea lui Hristos doar în graiul străbunilor – cel  românesc, exemplu fiind şi pentru coriştii de viţă românească, dar înstrăinaţi de graiul matern, de la Biserica Sfântul Dumitru din Ceahor, conduşi de preacuviosul Petru Blaga, daruri scumpe pruncului au închinat şi corurile bisericilor Sfântul Spiridon din Camenca şi Naşterea Maicii Domnului din Volcineţii Vechi. Cu „Steaua sus răsare” au luminat Pomul de Crăciun coriştii de la  Biserica Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil din Tereblecea, susţinuţi de preacucernicul Victor Iachimciuc. Au închinat un buchet de colinde de pe Valea Siretului coriştii de la Biserica Sfinţii Cosma şi Damian din Carapciu, fiind însoţiţi de protoiereul Gheorghe Amari

„Un Luceafăr mândru” s-a aprins în Împărăţia Ler-ului în sclipiri trepidante,  „Ştefan de la Putna din mormânt priveşte /Şi cu toţi oştenii pe Iisus îl proslăveşte”, când  au răsunat minunatele colinde ale Corului din Iordăneşti „Fiii Arboroasei” şi ale membrilor corului Bisericii Sfântul Ierarh Nicolae din Voloca, conduşi de maeştrii Vasile Pojoga şi, respectiv, Ion Botnar. Cerul strălucea, îngerii cântau, cu o suită aleasă de colinde strămoşeşti au venit la festivalul de la Voloca dragi oaspeţi – membri ai Coralei preoţeşti din bazinul Dornelor din Vatra Dornei, Suceava, dirijaţi de părintele Gabriel, care au încheiat feeria sărbătorii. Călăuziţi de steaua îngerească, ca magii şi păstorii din peştera de la Bethleem, l-au slăvit şi preamărit pe Dumnezeu în cântările colindelor, înălţate până sus la porţile raiului, impresionaţi de calda şi ospitaliera primire a părintelui protopop de Hliboca, a românilor de aici, din Bucovina istorică.

Sărbătoarea colindului a continuat la cina cea de taină, la trapeza pregătită de harnica preoteasă Veronica, când inimile românilor din Vatra Dornei au bătut în unison cu cele ale românilor bucovineni de peste Prut, de după sârma ghimpată, prin colindele înălţătoare, prin cântecele patriotice, prin dorul de fraţi, pe care îl poartă în suflete. Preotul Mihai Argatu, parohul Bisericii Sfântul Mare Mucenic Gheorghe din Iacobeni, judeţul Suceava,  a sensibilizat că iacobenii şi volocenii sunt nu doar fraţi în latinitate, ci şi de sânge. De altfel, un remarcabil preot şi om de cultură, voloceanul Nicolae Pentelescu, autorul monografiei satului Voloca, fost preot la Crasna, după cum a specificat Vasile Paulencu, paroh la Biserica din Crasna, când nordul Bucovinei a fost ocupat de ruşi s-a refugiat în România, iar din 1937 până în 1946 a păstorit în parohia din Iacobeni. Anume el a fost acela care a înfiinţat primul cor preoţesc  la Iacobeni. Am rămas plăcut impresionată de cultura  preacucernicilor părinţi din Patria noastră istorică. Aici, în satul meu natal, la Voloca, mi-a zâmbit norocul cu bucuria de a-i cunoaşte pe soţii Argatu – amabila dnă Mariana, profesoară, şi eruditul părinte Mihai Argatu, membru al Coralei preoţeşti din bazinul Dornelor, care mai e şi redactor –şef al revistei „Corala”.

I-am admirat sincer pe preoţii din Ţară. Am rămas fascinată de cântările şi profesionalismul cu care le interpretau, înţelegând că anume ei sunt acei care ţin aprinsă flacăra culturii, credinţei şi memoria istoriei, constatând cu bucurie că frăţia ce-i leagă sufleteşte de preacucernicii noştri părinţi e binevenită şi de bun augur.

Felicia NICHITA-TOMA

Foto: "Zorile Bucovinei"