Războiul e departe de Bucovina noastră dragă, dar jalea aici e mare, lacrimile curg râuri în fiecare zi, când o mamă își îngroapă fiul… În Bucovina, eroii căzuți în lupta cu invadatorii au fost întâmpinați în genunchi și cu florile recunoștinței Astăzi, 19 octombrie, Bucovina își i-a rămas bun de la 6, cei mai buni fii ai săi, care și-au dat viața apărând pământul Ucrainei de invadatori. Alți eroi au fost dați țărânei la 18 și 17 octombrie.
Comună cu vechi și frumoase tradiții, cu personalități marcante precum soții, regratatul profesor de română Vasile Bizovi, soția sa, dna Limbii Române, profesoara Eleonora Bizovi, agronomul Vasile Botă etc. Tot din Boian și-a luat zborul spre înălțimile artei pictorul Ion Sfeclă, ș.a. Risc să mă repet, dar am spus nu o dată că satul Boian e și baștina mea, alătur
(in memoriam) A plecat acolo unde se va odihni de acum încolo în tihnă, căci toată viața i-a fost zbuciumată, și mereu plină de griji și de probleme. Ilie Popescu, originar din satul bucovinean Pătrăuții de Jos, a fost omul fără copilărie. Copilăria i-a mâncat-o străinătatea amară, i-a fost plină de frig și foame, îndurate în stepepe Kazastanului, unde a fost dus cu famlia sa, mama Veronica și opt copii pe lângă ea. Nu voi vorbi azi, despre cele îndurate acolo, despre acei ani de grea cumpănă, care i-a marcat întreaga viață, atât lui, cât și celorlalți membri ai familiei. La toate întâlnrile, în toate interviurile, unde era vorba de deportările staliniste, domnia sa vorbea cu mare durere și mari emoții. Au avut totuși norocul să se întoarcă. Spun că au avut norocul acesta, or, zeci, sute de familii de români nu s-au mai întors niciodată, rămânând să zacă în neagra străinătate.
Un ultim ”Adio!”, savantului Ilie Popescu. Voi sunteți oaspeți, rămâneți aici, iar eu plec Acasă! Acestea au fost ultimele cuvinte ale profesorului Ilie Popescu, președintele Societății ”Golgota” a românilor din regiunea Cernăuți. Lucra la cea de-a 34 carte. Corecta greșelile. Apoi a dorit să se odihnească puțin, să doarmă. A adormit și nu s-a mai trezit. A trecut prin iadul deportărilor staliniste, mama sa cu 8 copii, cel mai mic avea 2 anișori, fiind deportată în pustiurile Kazahstanului, după ce tatăl a fost ucis de ocupanți. Dumnezeu i-a dat ani mulți -84 - și moarte ușoară, probabil pentru faptele-i creștinești – a înălțat în satele noastre românești cruci martirilor, osemintele cărora au rămas să zacă în neagră străinătate, a făcut ca ”piatra să plângă pentru posteritate”, după cum spunea.
În pădurea din nordul Bucovinei a fost descoperită o așezare străveche cu o lungime de peste 250 de metri. Specialiștii Universității din Cernăuți au stabilit că este o așezare slavă timpurie a culturii Raikoveț din secolele VIII-IX, baza pe care s-a dezvoltat cultura Rusiei Kievene Vadym Rudyi, originar din Hliboca, a descoperit o așezare slavă timpurie a culturii Raykoveț din secolele VIII-IX în pădurea Hlibocii. El a scris „În pădurea noastră, într-un loc retras, am dat de o aşezare străveche. Din întâmplare, am observat pietricele ciudate cu marginile rotunjite. Am început să mă uit şi am dat peste ceramică spălată de ploi. Credeam că e din vremea romanilor sau din cultura bastarnilor, pentru că în apropiere este un loc vechi de două mii de ani”.
„Nu sunt suficiente cuvinte pentru a descrie tristețea și disperarea ...
Interpreta Carolina Jitaru și-a prezentat CD ”Cred în fericire” la baștină - satul Mămăliga, la școala pe care a absolvit-o, Liceul local condus de directorul Ghenadi Ionițoi La spectacolul muzical-literar elevii din localitatea Mămăliga au primit în dar bomboane, CD-uri cu albumul lansat, revistele "Prichindeii din Cernăuți" și "Recreația mare", proiecte finanțate de Guvernului României prin Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.
Prin jertfa martirilor se înalță azi neamul în Bucovina cedată și înstrăinată Mai veche decât Cernăuțiul, suburbia Roșa azi aproape complet e ucrainizată (Comemorarea eroilor neamului, martirizaţi în anii „eliberării” provinciei româneşti de către iscoadele sovietice) În această oază a evlaviei ortodoxe, Biserica din suburbia Cernăuțului Roșa, azi, o mână de români, sub oblăduirea părintelui Ion Blaga, își mai păstrează ființa națională. De Ziua Cernăuțului, oraș cu o evidentă urmă românească, doar aici, în leagănul credinței și dăinuirii neamului, poți auzi vorbă românească, serviciile religioase fiind oficiate în limba română.
Luna octombrie vine în viaţa noastră cu o sărbătoare de neuitat, o sărbătoare tradiţională ziua Învăţătorului. „Învăţătorule!” îl numeau cu drag şi evlavie ucenicii pe Mântuitorul lumii. Nu-i spuneau nici Maria Ta, nici Luminate Împărate, nici altfel, ci simplu, frumos, cinstit „Învăţătorule”! De-a lungul secolelor, deceniilor, anilor, munca grea şi nobilă a Învăţătorului a
„Ţine-i, Doamne, zilele! Dă-i, Doamne, putere!”. Cu florile iubirii la Mama noastră spirituală, Doamna Limbii Române – profesoara Eleonora BIZOVI din Boian I-am trecut recent pragul, grație ministrului plenipotențiar Nicolae Dan Constantin de la Consulatul General al României la Cernăuți, cu soțul Nicolae și sufletul ni s-a umplut de tristețe, căci am găsit-o puțin bolnavă, dar ne bucurăm nespus că încetul cu încetul își revine. Mai mult, mi-a făcut un dar împărătesc, știind cât de mult mi-am dorit – cartea regretatului, iubitului scriitor Nicolae Dabija – ”Tema pentru acasă ”. Regretabil însă e faptul că n-am avut în anii de școală un profesor strălucit precum e dna Eleonora Bizovi, precum a fost regretatu-i soț Vasile Bizovi, profesori care cu toată certitudinea pot fi incluşi în comorile de aur ale Țării, noroc care l-a avut soțul Nicolae Toma, originar din Boian. Dar oricum, de vreo 20 și ceva de ani, i-am devenit și eu elevă prin adopție. Desigur, grație soțului Nicolae. Or, dna Eleonora Bizovi pentru noi, jurnaliștii de la ”Zorile Bucovinei”, e mai mult decât un Învățător, e Mama noastră spirituală – Dna Limbii Române, cum o numim. Ne-a învățat ce înseamnă patriotism, iubire de Neam, Grai, Valori, ne-a susținut și ne-a îndrumat în cele mai dificile momente ale publicației, fapt pentru care nu încetăm să-i mulțumim. Putem spune că suntem suflete pereche, doamna Eleonora Bizovi fiind întruchiparea năzuinţelor şi durerilor neamului românesc din Bucovina înstrăinată. Nu există bucurie, nu există durere, nu există om bun la Boian, despre care nu ne-a scris, şi sperăm că ne va mai scrie. Ne închinăm cu pietate familiei Bizovi, acestor mari patrioți care s-au consacrat Şcolii, Cărții, Neamului, care au luptat întotdeauna pentru valorile naţionale şi pentru ideea românismului. Suflet Nobil, suflet Blând, suflet Frumos, Eleonora Bizovi e o Doamnă care şi azi, în pofida vârstei înaintate și problemelor de sănătate, mai face multe lucruri pentru vatra strămoşească, se străduiește să mențină aprinsă flacăra românismului într-un sat din rădăcină românească – moșia vornicului, cronicarului Ion Neculce – care e pe cale de ucrainizare. Semănătoare de lumină, cultivatoare de valori, cea mai mare durere a dnei Eleonora Bizovi e limba română. Mai bine zis, înstrăinarea consătenilor de graiul matern, ucrainizarea şcolilor, acum legaliz...
Bucovina în lacrimi, jalea e mare, 14 bucovineni au fost omorâți în război – părinții rămân fără sprijinul fiilor, copiii orfani de tată
Cu pitorescul dantelat în Balada Mioriţei, asemeni dorurilor ce ne poartă pe-acest picior de plai stefanian al scumpei şi frumoasei noastre Bucovine, unde bate o inimă de român, soarele răsare cu acelaşi licăr strălucitor al speranței. L-am admirat şi vinerea precedentă, în ziua Sfinţilor Ioachim și Ana pe stil vechi, de hramul sfântului locaş de închinare din cătunul Ursoaia, satul Igești, comunitatea teritorială Ciudei, la 5 ani de la sfințirea sfântului locaș de închinare.
Atâta dragoste de Țară, atâta dragoste de Neam! Românii din Oprișeni, nordul istoric al Bucovinei, își comemorează înaintașii Oprişeni, veche vatră românească, meleag încărcat de istorie milenară, străjuit de veşnicia gloriei Voievodului Ştefan cel Mare prin bustul înălţat în 2017 prin vrerea şi generozitatea unui vrednic oprişenean Ilie Bezuşco, înseamnă istorie, tradiţie şi obiceiuri străvechi populare, moştenite din moşi-strămoşi. Pitoreasca localitate se numără printre cele mai vechi vetre româneşti din nordul istoric al Bucovinei, fiind amintită pentru prima dată la 17 martie 1408 într-un hrisov al domnitorului Moldovei Alexandru cel Bun.
Joi, 21 septembrie 2023, la sediul Liceului nr.1 din Boian (comuna exclusiv românească din apropiere de Cernauti) s-a desfășurat un eveniment cultural -artistic complex, în marja manifestărilor dedicate sărbătoririi a 500 de ani de atestare documentara (1523-2023). Latura culturala a fost asigurata de lansarea cărții jurnalistei Maria Andrieș Toaca, intitulata "Boianul meu cu inima romana" și de prezentarea noului album muzical al binecunoscutei interprete și artiste romane Carolina Jitaru "Cred în fericire", ambele realizate prin finanțare de la DRP. Latura artistica a fost asigurata de programul realizat de elevii liceului nr. 1, director Angela Botă, cu ocazia Hramului comunei, compus din recitat de poezii și interpretare de cântece românești. Au participat locuitorii din comuna, elevii liceului, precum și invitați, inclusiv din România. Din partea CG Cernăuți a participat Dan Nicolae Constantin, ministru plenipotențiar.
Fiecare rugăciune o înălțăm pentru pace în Ucraina - Ziua păcii la liceul din Cupca, nordul istoric al Bucovinei Cea mai mare dorință a oamenilor pe pământ este pacea. Pentru noi, cetățenii Ucrainei, această dorință este