17 noiembrie 2017
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

TARE ÎN SUFERINŢĂ

23 februarie 2015 | Categorie: Destine

vorbeau că dacă nu azi-mâine, apoi poimâine armata română se va întoarce. Nimeni nu credea că ruşii s-au stabilit pentru vecie pe pământul Moldovei.

DECLARAŢII DE DRAGOSTE PENTRU IUSTINA

19 februarie 2015 | Categorie: Destine

vorbeşte româna pe nota zece. Ascultând-o, e greu să crezi că e de alt neam – pe jumătate ucraineancă, pe jumătate poloneză.

DECLARAŢII DE DRAGOSTE PENTRU IUSTINA

18 februarie 2015 | Categorie: Destine

E o adevărată doamnă, cea mai frumoasă, mai îndrăgostită de viaţă, încărcată de optimism şi luminată de bunătate fiinţă, pe care mi-a fost dat să întâlnesc printre oamenii de vârstă foarte înaintată.

SE BUCURĂ ŞI, TOTODATĂ, ÎMI PLÂNGE INIMA

10 februarie 2015 | Categorie: Destine

cum să lăsăm pământul natal, unde se află mormintele moşilor şi strămoşilor, unde ne plâng amintirile!

„DE NECAZ ŞI SĂRĂCIE, CĂDEAU PĂDUCHII DE PE MINE CA PUZDERIA”

22 decembrie 2014 | Categorie: Destine

Nu ştiu când eram noi, românii, mai de plâns, mai umiliţi, atunci, în 1940, când am fost luaţi sub „protecţia” blestematului de diavol de la răsărit, când românii autohtoni au fost deportaţi, exterminaţi în masă în închisori şi gulaguri staliniste, dar nu şi-au vândut sufletul pe trei arginţi, jertfa adusă la altarul Neamului fiind demnă de acei care s-au sacrificat pentru idealul naţional, ori acum, când ne trunchiem rădăcinile arborelui Naţiunii, înstrăinându-ne copiii de Graiul Străbunilor.

CU CE AU GREŞIT ROMÂNII DIN BUCOVINA CĂ AU RĂMAS ORFANI DE MAMĂ?

9 decembrie 2014 | Categorie: Destine

Viorica Popovici din Valea Cosminului nu e doar o fidelă cititoare a ziarului nostru, ci îi place şi să scrie diverse istorioare. Locuieşte într-un sat aproape ucrainizat, căci dacă cei bătrâni mai vorbesc româneşte, celor tineri şi „bună ziua” li-e ruşine să spună în română, însă dna Viorica abonează ziare româneşti – „Zorile Bucovinei” şi „Concordia”, căci cu cele „străine”, „de alte limbi”, după cum mi-a mărturisit, nu se poate deprinde. N-a avut norocul să înveţe în limba maternă, căci, după „eliberarea” Bucovinei de către sovietici, şcoala a fost ucrainizată. Nici apoi n-a avut posibilitatea să-şi continue studiile, cu toate că a învăţat foarte bine. O doare sufletul că se pierd frumoasele obiceiuri şi tradiţii străbune, graiul românesc.

CU CE AU GREŞIT ROMÂNII DIN BUCOVINA CĂ AU RĂMAS ORFANI DE MAMĂ?

22 noiembrie 2014 | Categorie: Destine

Sunt oameni care rămân veşnic tineri, nu îmbătrânesc nicicând, sufletul cărora întinereşte ca şi codrul în primăvară, căci nu au altă povara mai dulce şi mângâietoare, decât cea de a iubi. Or, îi întinereşte dragostea de Grai, Neam, Ţară, de tot ce le aminteşte de părinţi, bunei şi străbunei. O astfel de iubire, ce-i ţine verde rădăcina vieţii, o întinereşte mereu şi pe corespondenta noastră netitulară Viorica POPOVICI din Valea Cosminului, cu toate că a ajuns la jubileul de 80 de ani, pe care l-a sărbători la 16 noiembrie. Îi dorim să fie sănătoasă ca inima iernii, iar floarea vieţii să nu i se vestejească nici la o sută de ani, păstrându-i tânără şi verde rădăcina, dorul de România.

CÂND AU NĂVĂLIT RUŞII ERA JALE MARE

19 septembrie 2014 | Categorie: Destine

„În 1940, când au năvălit în Voloca ruşii era jale mare, foarte mult tineret a fost dus la moarte în neagră străinătate. Nu aveam nici 15 ani, prăşeam la Gheorghe al Ioanei, mai la deal de calea ferată. Eram vreo 8 prăşitori, iar trenul venea plin cu tineri de la Cuciur, care răcneau în gura mare..."

FATA TATEI DIN INIMA MAMEI

27 august 2014 | Categorie: Destine

Multă lume o ştie pe Eleonora Bizovi din Boian ca pe o păstrătoare de memorie, strângătoare de comori sufleteşti şi luptătoare pentru dăinuirea a tot ce i-a fost drag şi scump soţului ei. Dar mai puţini cunosc cât zbucium, câtă grijă şi emoţii sălăşluiesc în sufletul ei de mamă. Aceste trepidante sentimente, aceste tulburătoare frământări le poartă cu discreţie în lăcaşul lăuntric al fiinţei, deoarece sunt numai ale ei. Doar uneori, când aduce la redacţie vreun articol despre durerile comunităţii sau vine cu o amară sesizare despre mersul înapoi ca racul al conaţionalilor slabi de fire, îi scapă şi un suspin ce-i trădează neliniştile materne. Cele neplăcute, însă, rămân în tremurul suspinării, inima de mamă fiindu-i deschisă doar pentru împărtăşirea, cu modestă reticenţă, a bucuriilor.

ROMÂNII AU GUSTAT DIN PLIN DIN „RAIUL” STALINIST

24 august 2014 | Categorie: Destine

Nu ştiam nici o vorbă în română, însă am învăţat limba română în jumătate de an. Îmi amintesc parcă acum cum soacra îi spunea soţului Toader: „Fiule nu vorbi cu nora ruseşte, că dacă n-a învăţa româna, ce mă fac cu ea, nu ne vom putea înţelege”.

ÎN CER NU POŢI ZBURA, ÎN PĂMÂNT NU POŢI INTRA

22 august 2014 | Categorie: Destine

…luptau pentru supravieţuire în alt capăt de ţară, într-o comună din Hunedoara.

Ilie MOTRESCU – 45 de ani de nemurire

29 iulie 2014 | Categorie: Destine

MOARTEA ASASINĂ A POETULUI ILIE MOTRESCU E ÎNVĂLUITĂ ÎNCĂ ÎN MISTERUL TĂCERII ŞI FRICII

RĂDĂCINILE I-AU RĂMAS ACASĂ

20 iulie 2014 | Categorie: Destine

Un an fără Ion Bejenaru

CU TRICOLOR DIN FLORI, VIEŢUIND LA CEAHOR…

3 iulie 2014 | Categorie: Destine

La Ceahor pot fi numărate pe degete familiile în care, de la mare la mic, se vorbeşte româneşte. Pe ici pe colo au mai rămas câţiva bătrâni şi urmaşii lor bine crescuţi, temeinic aşezaţi în legea strămoşească. Timp de vreo şapte decenii, şcoala a înstrăinat irevocabil câteva generaţii de limba maternă. Flacăra cuvântului românesc mai pâlpâie doar în sfântul locaş, unde se păstrează cu pioşenie memoria Mitropolitului Silvestru Morariu Andrievici, care a slujit ca preot ceahorenilor între anii 1843-1862. Nu e uşor să fii român în nordul Bucovinei, dar şi mai complicat e să nu-ţi pierzi identitatea într-o localitate ca Ceahor, aflată în preajma Cernăuţiului şi atât de atractivă pentru străini.

PÂRÂTORII AU NENOROCIT MULTĂ LUME NEVINOVATĂ

20 iunie 2014 | Categorie: Destine

(File din Cartea Neagră a satului Ropcea)