03 decembrie 2022
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

CU DRAGOSTE DE CELE SFINTE ALE NEAMULUI

16 august 2015 | Categorie: Bucovina

După cedarea şi împărţirea Bucovinei, a început Golgota românilor băştinaşi, deznaţionalizarea şi nimicirea lor

GRIGORE GHERMAN – VOCEA DE AUR A BUCOVINEI

9 august 2015 | Categorie: Bucovina

În timp ce alţi semeni de-abia îşi aleg calea în viaţă, înzestrat cu har divin, cunoscutul şi îndrăgitul interpret Grigore GHERMAN, originar din s. Pasat, Ţinutul Herţei, şi-a găsit deja un loc de frunte în florilegiul cântecului popular românesc, asaltând cu curaj şi talent Olimpul muzicii.

ŞI-A IUBIT NEAMUL CU SUFLETUL

30 iunie 2015 | Categorie: Bucovina

Mihai Jar a fost mai mult decât un pedagog, un îndrumător, a fost un bun şi adevărat părinte pentru zeci şi chiar sute de elevi. A fost şi a rămas un patriot care şi-a iubit Neamul cu sufletul, nu „înşirând cuvinte goale, ce din coadă au să sune”, precum o fac unii, demonstrând această dragoste însufleţită prin fapte vii – deschiderea, la 1 septembrie 1991, în Cernăuţii lui Eminescu, a Şcolii Româneşti nr. 29, actualul Gimnaziu nr. 6, pentru inaugurarea căreia a bătut pragurile autorităţilor locale şi le-a ros urechile cu propunerile şi proiectele-i măreţe, a muncit neprecupeţindu-şi puterile la renovarea edificiului, apoi ca noul templu al cunoştinţelor să răsune de zâmbetele zglobii ale copilaşilor care doreau să înveţe în dulcele grai matern, în sfânta limbă a strămoşilor. De altfel, graţie acestui harnic şi exigent gospodar, Om de o aleasă omenie, înflăcărat Patriot al Neamului, mulţi vlăstari de români şi-au realizat visul de a învăţa buchea strămoşilor într-o frumoasă şi luminoasă şcoală românească chiar în centrul vechii urbe.

INTELECTUAL DE ALEASĂ CUMSECĂDENIE

23 iunie 2015 | Categorie: Bucovina

Avem oameni care au luptat şi continuă să militeze pentru Libertate, Neam, Limba Noastră cea Română. Unul din pleiada boincenilor care fac cinste satului este dl Gheorghe Demenciuc – în timpul de faţă primarul satului...

CU CE PAHAR DAI CU ACELAȘI ȘI IEI

20 aprilie 2015 | Categorie: Bucovina

Ilie Mihailovici al lui Zaharie este al doilea sătean întors acasă din cei 88 luați și duși pe frontul italian în primul război mondial. Întors acasă bolnav și fără un picior, a complicat și mai mult situația materială în familie unde, acuma, 9 guri trebuiau hrănite și îmbrăcate. Tot greul familiei a trecut pe umerii copiilor mai mărișori. Cel mai mare era Dumitru, numit în familie şi Trașel. Trașel - încoace, Trașel – încolo, de nu-și vedea, bietul, capul din treburi. Deşi era harnic, priceput în toate și stăruitor, cu mult greu se descurca în toate nevoile gospodăriei.

LACRIMI DIN PIATRA RĂBDĂRII

31 martie 2015 | Categorie: Bucovina

Dureroasă i-a fost ruperea de la tot ce i-a fost drag, îndeosebi renunţarea la duminicile când alerga la repetiţiile corului „Dragoş Vodă”, îmbrăca costumul naţional la spectacole de respiraţie românească...

TARE ÎN SUFERINŢĂ

23 februarie 2015 | Categorie: Bucovina

vorbeau că dacă nu azi-mâine, apoi poimâine armata română se va întoarce. Nimeni nu credea că ruşii s-au stabilit pentru vecie pe pământul Moldovei.

DECLARAŢII DE DRAGOSTE PENTRU IUSTINA

19 februarie 2015 | Categorie: Bucovina

vorbeşte româna pe nota zece. Ascultând-o, e greu să crezi că e de alt neam – pe jumătate ucraineancă, pe jumătate poloneză.

DECLARAŢII DE DRAGOSTE PENTRU IUSTINA

18 februarie 2015 | Categorie: Bucovina

E o adevărată doamnă, cea mai frumoasă, mai îndrăgostită de viaţă, încărcată de optimism şi luminată de bunătate fiinţă, pe care mi-a fost dat să întâlnesc printre oamenii de vârstă foarte înaintată.

SE BUCURĂ ŞI, TOTODATĂ, ÎMI PLÂNGE INIMA

10 februarie 2015 | Categorie: Bucovina

cum să lăsăm pământul natal, unde se află mormintele moşilor şi strămoşilor, unde ne plâng amintirile!

„CASA PĂRINTEASCĂ NU SE VINDE”

6 ianuarie 2015 | Categorie: Bucovina

Vorba cântecului: „Satule, satule, vatră frumoasă, /Departe mai sunt de casă” – urmează destăinuirea tristă, jinduită, ca o părere de rău. Auzind cuvintele acestui cântec popular, te furnică parcă ceva în piept. La noi, românii, o astfel de tristeţe se numeşte „dor”, cuvânt introdus în limba Esperanto, alături de cuvântul „doină”. E şi firesc pentru noi – te apucă un dor şi te pui pe doinit.

Dialog sufletesc

29 decembrie 2014 | Categorie: Bucovina

Se știe că legăturile sufletești dintre nepoței și bunici sunt foarte strânse. Și aceasta-i normal și nici într-un caz nu poate fi o daună în calea educației generației în creștere – bunicii au o mare practică de viață, ei în timpul creșterii propriilor copii n-au avut destulă posibilitate să le acorde atenția necesară și, principalul, ei caută să-i apere, să-i protejeze într-un anumit fel de propriile greșeli, comise în decursul vieții.

„DE NECAZ ŞI SĂRĂCIE, CĂDEAU PĂDUCHII DE PE MINE CA PUZDERIA”

22 decembrie 2014 | Categorie: Bucovina

Nu ştiu când eram noi, românii, mai de plâns, mai umiliţi, atunci, în 1940, când am fost luaţi sub „protecţia” blestematului de diavol de la răsărit, când românii autohtoni au fost deportaţi, exterminaţi în masă în închisori şi gulaguri staliniste, dar nu şi-au vândut sufletul pe trei arginţi, jertfa adusă la altarul Neamului fiind demnă de acei care s-au sacrificat pentru idealul naţional, ori acum, când ne trunchiem rădăcinile arborelui Naţiunii, înstrăinându-ne copiii de Graiul Străbunilor.

Vă mulţumesc pentru Ziua Bucovinei

14 decembrie 2014 | Categorie: Bucovina

Nici nu vă imaginaţi câtă bucurie mi-aţi adus şi câtă fericire mi-a umplut inima la sărbătoarea Zilei Bucovinei...

CU CE AU GREŞIT ROMÂNII DIN BUCOVINA CĂ AU RĂMAS ORFANI DE MAMĂ?

9 decembrie 2014 | Categorie: Bucovina

Viorica Popovici din Valea Cosminului nu e doar o fidelă cititoare a ziarului nostru, ci îi place şi să scrie diverse istorioare. Locuieşte într-un sat aproape ucrainizat, căci dacă cei bătrâni mai vorbesc româneşte, celor tineri şi „bună ziua” li-e ruşine să spună în română, însă dna Viorica abonează ziare româneşti – „Zorile Bucovinei” şi „Concordia”, căci cu cele „străine”, „de alte limbi”, după cum mi-a mărturisit, nu se poate deprinde. N-a avut norocul să înveţe în limba maternă, căci, după „eliberarea” Bucovinei de către sovietici, şcoala a fost ucrainizată. Nici apoi n-a avut posibilitatea să-şi continue studiile, cu toate că a învăţat foarte bine. O doare sufletul că se pierd frumoasele obiceiuri şi tradiţii străbune, graiul românesc.