„AŞ VREA SĂ MĂ GĂSEASCĂ MOARTEA PE PICIOARE”
24 septembrie 2013 | Categorie: Bucovina
Tema suferinţelor consătenilor mei şi a deportării lor în nefastul an 1941 de către satrapii bolşevici a fost şi rămâne pentru mine o preocupare prioritară. Cercetările efectuate în arhive, mărturiile a mai multor persoane trecute prin iadul sovietic şi-au găsit reflecţie într-o serie de articole, mai ales în monografia „Tereblecea, un sat la margine de ţară”. Voi reaminti că din Tereblecea au fost ridicate 91 de familii, ce cuprindeau 245 de persoane, astfel satul nostru situându-se pe locul doi după comuna Mahala – cu 579 de suflete deportate. În pustiurile siberiene şi kazahe şi-au găsit moartea 178 de terebleceni, acasă întorcându-se doar 56, iar destinul a 11 copii, luaţi la orfelinate, a rămas necunoscut. Dintre cei care au avut fericirea să-şi revadă locurile natale astăzi mai sunt în viaţă şapte terebleceni – Serghei Bodnar (născut în 1923), Zaharie Zotic (1925), Silvia Epure a lui Constantin Humeniuc (1927), Ana Scripcaru a lui Ion Coneţchi (1928), Aurica a lui Gheorghe Nimigeanu (1930), Dumitru Palamariuc (1930) şi Leontina Şlemco a lui Toader Panciuc (1931). Ne rugăm la Bunul Dumnezeu să-i ţină şi mai departe în grija Sa, aşa cum i-a păzit în anii de prigoană satanică.
„FOLCLORUL E CEVA DIVIN, CREAT DE POPOR ÎN SUFERINŢĂ ŞI BUCURII”
22 septembrie 2013 | Categorie: Bucovina
Ilie CARAŞ e unul din talentaţii tineri interpreţi de muzică populară românească, originari din nordul Bucovinei, care şi-a făcut singur un nume, cucerind inimile şi simpatiile spectatorilor din întreaga Ţară.
NU SE OPRESC LACRIMILE DURERII
15 septembrie 2013 | Categorie: Bucovina
Conform legislaţiei, oricare tânăr trebuie să facă serviciul militar, desigur, dacă îi permite sănătatea. Dar aş vrea să vă povestesc un caz tragic şi dureros. Naşul Alexandru Botă din Boian nu-şi poate opri nici până în prezent lacrimile durerii, cu toate că au trecut de acum 30 de ani de la moartea fiului Ionel, care a fost trimis în Afganistan, unde şi-a găsit moartea tragică la nici 20 de ani, fiind secerat de gloanţele duşmanilor.
Doamne ajută-i pe toţi bucovinenii noştri români, oriunde ar fi ei
5 septembrie 2013 | Categorie: Bucovina
Se vede că aşa am fost noi, românii, să fim „os de peşte” în gâtul imperiilor, iar în mintea lor, pentru dispariţia noastră, au încercat şi mai încearcă tot felul de nemernicii pentru a ne dezbina şi să dispărem ca naţiune, oriunde am trăi pe acest pământ. Dar noi, românii, avem o vorbă: „Până la urmă Dumnezeu nu îi va bate pe aceştia cu parul, are El grijă şi de duşmani”.
De vorbă cu oameni interesanţi „CINE NU VISEAZĂ, NU SPERĂ LA CEVA BUN FRUMOS ŞI UTIL”
27 august 2013 | Categorie: Bucovina
INTERVIU CU PROFESOARA EUGENIA CIMBOROVICI-TEODOREANU, PREŞEDINTELE FUNDAŢIEI CIVICE RAIONALE „GHEORGHE ASACHI” HERŢA
ÎI MAI AUZIM PULSAŢIA DE DOR A INIMII…
15 august 2013 | Categorie: Bucovina
La 9 august, ceasul timpului a bătut cu ecouri de jale şi luminoase amintiri nu numai pentru oamenii care i-au fost dragi şi apropiaţi, din Costiceni, ci pentru toţi consângenii împătimiţi de cuvântul matern. Se împlinesc 20 de ani de la moartea poetului şi savantului Ion Vatamanu. Am impresia că parcă mai ieri am stat de vorbă şi m-am bucurat de întâlnirea cu dumnealui, dar au trecut 20 de ani de când îl aşteptăm zadarnic la baştină, căci nu mai este printre noi.
AM FOST PRINTRE PRIMII SPECTATORI AI LUI IVO BOBUL
13 august 2013 | Categorie: Bucovina
Sunt abonată de foarte mulţi ani la “Zorile Bucovinei”. Mai precis, din perioada când familia noastră s-a stabilit cu traiul la Cernăuţi. Împreună cu soţul, citesc cu interes şi deosebită plăcere toate articolele din acest ziar, care ne ajută să nu ne pierdem identitatea românească într-un mediu multinaţional. In numărul din 14 iunie mi-a atras atenţia interviul cu Ivo Bobul, realizat de doamna Felicia Nichita-Toma. Îndeosebi merită apreciere dorinţa şi străduinţa autoarei, precum şi reuşita ei, de a-l prezenta pe Ivo nu numai ca interpret renumit, dar şi de a-i evidenţia toate calităţile sufleteşti, omeneşti, idealurile şi visele ce l-au purtat spre realizări de valoare. Este un interviu de nota zece.
AMINTIRI ÎNLĂCRIMATE
5 august 2013 | Categorie: Bucovina
Poet, publicist şi folclorist. S-a născut la 18 august 1941 în localitatea Crasnoilsc, raionul Storojineţ, regiunea Cernăuţi. Dispare în împrejurări enigmatice la 26 iulie 1969 şi este descoperit (în primul rând, prin eforturile prietenului său Ion Ţâbuleac) într-un mormânt, neidentificat, în Cimitirul Central din Cernăuţi, la 12 septembrie 1969, deshumat şi înmormântat creştineşte în cimitirul din Crasna natală.
S-AR DUCE PE GENUNCHI PÂNĂ LA CIUDEI
19 iulie 2013 | Categorie: Bucovina
Ion Gumencu, de la genunchi în jos, n-are picioare ca să poată merge unde-i pofteşte inima, aşa cum umbla cu câţiva ani în urmă, până a nimeri la Spitalul ajutorului de urgenţă din Cernăuţi. Acum viaţa sa este nu numai, ca pentru orice fiinţă omenească, un permanent voiaj spre acasă, ci şi o îndeletnicire de a desena fără radieră. Tot ce i-a fost dat să trăiască şi să greşească nu mai poate fi îndreptat, el privind la trecutul său aşa ca la golul de la genunchi în jos...
STRADA VASILE BIZOVI DIN S. BOIAN – UNA DINTRE CELE MAI FRUMOASE DIN ŢINUT
16 iulie 2013 | Categorie: BucovinaSatul Boian din raionul Noua Suliţa întotdeauna a fost o localitate înfloritoare, frumoasă şi bine amenajată, cu oameni harnici şi gospodari, isteţi şi deştepţi. Însă, în ultimul timp, putem spune, pe bună dreptate, că el poate concura chiar şi cu oricare centru raional. Iar de când primar al satului a devenit Gheorghe Demenciuc, care şi-a pus drept scop ca Boianul să întreacă chiar Cernăuţiul, aici se înfăptuiesc tot mai multe lucruri lăudabile, tot mai multe străzi îmbracă noi şi durabile veşminte. Nu demult, au fost finalizate lucrările de pavare cu lespezi pentru trotuar a străzii ce-i poartă numele cunoscutului profesor de română, patriot şi om de cultură, Vasile Bizovi, profesor emerit al Ucrainei, care a trecut la cele eterne la începutul anului 2000.
N-AM TIMP SĂ MOR
14 iulie 2013 | Categorie: Bucovina
Au venit nu demult la mine doi tineri, rugându-mă să le vând cărţi de-ale mele, în special cea de-a patra – „Eu caut cărarea”. Cu părere de rău, le-am spus că nu am, de fapt nici nu am avut de vânzare, fiindcă le-am dăruit la biblioteci, unor familii şi în România. Atunci ei mi-au spus că citesc „ZORILE BUCOVINEI” şi au venit să mă vadă, întrebându-mă de ce sunt singură. Le-am spus că n-am avut copii, iar cei doi fraţi şi patru surori au decedat şi am rămas doar eu.
CÂND NU NE DUREAU ŞALELE ŞI NE MERGEA ÎN DRAGOSTE…
11 iulie 2013 | Categorie: Bucovina
Încercând să mă opun provocării unor nostalgii fireşti, dar totodată inutile, am în vedere doar trecutul individual, care, pentru fiecare om ajuns în zona crepusculară, revine în culori trandafirii, aureolat de frumuseţi irepetabile. În acest context s-ar potrivi anecdota despre bătrâna care, întrebată de ce-l adoră pe Stalin, a răspuns că pe timpul tiranului n-o dureau şalele şi o iubeau bărbaţii...
CÂND PROFESIA DEVINE DESTIN
13 iunie 2013 | Categorie: Bucovina
...mii de abonaţi şi cititori formează familia noastră. Astfel, nu numai în paginile ziarului, ci şi atunci când ne adunăm la o masă de sărbătoare, vă avem pe toţi cu gândul şi cu sufletul aproape.
DEMN VLĂSTAR A DOUĂ NEAMURI
8 iunie 2013 | Categorie: Bucovina
Tânărul Pavel Cotiuşca de la Roşa e mândru de favorul pe care i l-a hărăzit destinul – e vlăstar a două neamuri. Tatăl, Mihai, e român de naţionalitate, iar maică-sa, Maria, e ucraineancă, originară din raionul Putila. Când s-a căsătorit şi s-a transferat cu traiul la soţ, la Roşa, nu cunoştea o boabă în română. Însă, după câte ştim, anume dragostea şi face minuni. Ucraineanca şi-a iubit atât de mult soţul, încât a învăţat, împreună cu micuţul fiu Pavel, frumoasa limbă românească. Or, în această familie unită şi fericită, valorile spiritual-naţionale au fost în afara oricăror prejudicii. Astfel l-au educat şi pe fiu – cu dragoste şi respect faţă de străbunii lui români şi ucraineni.
CU BUCURIE ŞI DURERE VĂ SCRIU DE LA ROPCEA…
1 iunie 2013 | Categorie: Bucovina
Am citit în „Zorile Bucovinei” materialele de încurajare, adresate românilor noştri care luptă pentru dăinuirea limbii materne, îndeosebi mesajele adresate ropcenilor. E şi meritul Dumneavoastră că, totuşi, am reuşit să mişcăm carul din loc, să învingem indiferenţa şi rea voinţa unora care încă îşi mai zic români.
