“Fericiţi cei ce iubesc – tragica poveste de dragoste a poetului Vasile Alecsandri și a Elenei, sora prietenului său Costache Negri.
21 iulie 2024 | Categorie: Cultură
“Fericiţi cei ce iubesc – tragica poveste de dragoste a poetului Vasile Alecsandri și a Elenei, sora prietenului său Costache Negri. La 21 iulie 1821 se naște Vasile Alecsandri. Vasile Alecsandri o cunoaște pe Elena, sora prietenului său Costache Negri, de care se îndrăgostește. în 1844, cu prilejul seratelor literare și muzicale de la Mânjina. Seara în care Alecsandri a auzit-o pentru prima oară cântând pe delicata Elena a rămas ca una din cele mai frumoase din viaţa lui. Tânăra avea o fire afectuoasă şi era atrăgătoare prin maniere, discreţie şi blândeţe. “Când intra la serate, însoţită de sora sa, Catinca, gătite amândouă şi împodobite în rochii de bal, se năştea în jurul lor un murmur de admirare. Una brună, delicată, cu surâsul pe buze, alta blondă, cu figura deschisă burboniană şi plină de mândrie”, astfel sunt descrise cele două surori Negri de poet.
Carul cu poeți. Casa Memoriala "MIRCEA MOTRICI" a găzduit Festivalul Național "REZONANȚE UDEȘTENE" , ediția a XXVIII-a”, Suceava - Udești.
19 iulie 2024 | Categorie: Cultură
Carul cu poeți. Casa Memoriala "MIRCEA MOTRICI" a găzduit Festivalul Național "REZONANȚE UDEȘTENE" , ediția a XXVIII-a”, Suceava - Udești.
Nicolae Dabija, figura emblematică a culturii naționale – model de slujire adevărului, neamului
15 iulie 2024 | Categorie: CulturăNicolae Dabija, scriitor, istoric literar și om politic din Republica Moldova, a văzut lumina zilei la 15 iulie 1948. A avut un rol important în lupta de renaștere națională din Republica Moldova de la sfârșitul anilor '80. În perioada de glorie, săptămânalul „Literatura și Arta”, redactor-șef al căruia era, depășea tirajul de 260.000 de exemplare. Săptămânalul condus de Dabija a fost, în anii 1988-1989, cea mai importantă publicaţie care susţinea
40 de zile fără dna Alexandrina Cernov, Membru de onoare al Academiei Române, director al Editurii „Alexandru cel Bun” din Cernăuți, redactor-șef al revistei „Glasul Bucovinei”
13 iulie 2024 | Categorie: Cultură
40 de zile fără dna Alexandrina Cernov, Membru de onoare al Academiei Române, director al Editurii „Alexandru cel Bun” din Cernăuți, redactor-șef al revistei „Glasul Bucovinei” Luptătoare curajoasă pentru perenitatea limbii române, pentru continuitatea valorilor noastre identitare, doamna Alexandrina Cernov a plecat la cer ca să se nască la 5 iunie curent, lăsând o profundă tristețe în sufletele discipolilor, colegilor, tuturor celor care au cunoscut-o și prețuit-o.
A decedat, la 13 iulie 1929, la Viena, Eusebie Mandicevschi, originar din Băhrinești, ilustrul compozitor și muzicolog bucovinean de valoare europeană, căruia i s-a conferit titlul de ”Cetățean de onoare” al Vienei
13 iulie 2024 | Categorie: Cultură
Muzicolog, dirijor de cor, compozitor cu renume mondial, căruia i s-a conferit titlul de „Cetăţean de onoare” al Vienei, cel de Doctor fără examen al Universităţii din Leipzig şi cel de membru de onoare al Societăţilor Muzicale din Bonn, Eusebie Mandicevschi a fost un excepțional pedagog în domeniul muzicii, a predat la Academia de Muzică din Viena. În ce privește stilul componistic, Eusebie Mandicevschi a fost influențat de creația clasică și romantică deopotrivă. Majoritatea creațiilor sale corale au fost scrise pe versuri populare sau pe versuri ale poeților români, inclusiv pe ale lui Vasile Alecsandri și Mihai Eminescu, precum, de altfel, și a poeților ucraineni - Taras Șevcenko, Iuri Fedkovyci, a poetului german Heinrich Heine. Eusebie Mandicevschi este cunoscut și ca autor de muzică de teatru - vodevilul „Junețe și bătrânețe” și opereta pentru copii „Un bal mascat în noaptea Sfântului Nicolae”. Printre creațiile sale se numără muzica vocal-simfonică, de notorietate fiind cantatele dedicate soliștilor, corului și orchestrei. În domeniul muzicii corale a semnat 12 liturghii, muzica vocală aducând în prim plan cântece populare românești culese de Alexandru Voevidca, armonizate pentru voce și pian. S-a afirmat și ca editor. A editat operele compozitorilor Franz Schubert, Joseph Haydn, Johannes Brahms, J.S. Bach, Ludwig van Beethoven. Astfel, sunt demne de reținut expozițiile documentare Brahms (anii 1899, 1920, 1922), Beethoven (anul 1920), Schubert (anul 1922).
Ștefan cel Mare și Sfânt comemorat la Cernăuți - ”cea mai frumoasă parte din trupul Moldovei” - la 520 de ani de la trecerea în veșnicie
8 iulie 2024 | Categorie: Cultură
Ștefan cel Mare și Sfânt comemorat la Cernăuți - ”cea mai frumoasă parte din trupul Moldovei” - la 520 de ani de la trecerea în veșnicie Deși s-au împlinit 520 de ani de la trecerea în eternitate a Domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt, viteazul domn trăiește în sufletul tuturor românilor, în deosebi a românilor din Cernăuți. Muzeul de Arheologie și Etnografie "Maximilian Hacman" din satul Oprișeni, prin osârdia domnilor, directorului Nicolae Bodnariuc, cel care ține vii în această localitate românească urmele trecutului nostru glorios, adunând în această oază a istoriei vestigii sfinte ale neamului, și Vasile Bâcu, președintele Societîții pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina "Mihai Eminescu" din regiunea Cernăuți, cel care ține aprinsă flacăra culturii în ”cea mai frumoasă parte din trupul Moldovei”, vorba
Emil Cioran, antifilosoful liric care a murit în hohote de râs. „Aș vrea să înnebunesc într-un singur caz. Când aş şti că aş ajunge un nebun vesel, vioi şi permanent bine dispus…
20 iunie 2024 | Categorie: Cultură
Emil Cioran, antifilosoful liric care a murit în hohote de râs. „Aș vrea să înnebunesc într-un singur caz. Când aş şti că aş ajunge un nebun vesel, vioi şi permanent bine dispus… Pe 8 aprilie 1911 se năștea la Rășinari, într-un Imperiu Habsburgic debilitat, Emil Cioran, eseist teribilist și ul dintre cei mai mari moraliști de limbă franceză. S-a stins în hohote de râs (la propriu!), pradă unei afecțiuni perfide (Alzheimer), în timp ce fratele Relu îi povestea năzbâtii din copilăria petrecută pe Coasta Boacii. Dar să-i zburătăcim efemeridele
Ion C Pena, 1911 - 1944, perceptorul - scriitor, ingropat in Cimitirul Eroilor din Alba Iulia alaturi de fiul lui Sadoveanu.
19 iunie 2024 | Categorie: Cultură
Ion C Pena, 1911 - 1944, perceptorul - scriitor, ingropat in Cimitirul Eroilor din Alba Iulia alaturi de fiul lui Sadoveanu. Din poșta redacției - Este vorba despre unchiul meu din partea mamei Ion C Pena, 1911 - 1944, perceptorul - scriitor, ingropat in Cimitirul Eroilor din Alba Iulia alaturi de fiul lui Sadoveanu.
Putna a adunat elevi din Suceava, Chișinău și Cernăuți la cea de-a 10-a ediție a recitalului de poezii "Trasee Eminesciene"
17 iunie 2024 | Categorie: Cultură
Putna a adunat elevi din Suceava, Chișinău și Cernăuți la cea de-a 10-a ediție a recitalului de poezii "Trasee Eminesciene" Evenimentul marchează 135 de ani de la moartea poetului Mihai Eminescu, un moment de reflecție asupra operei și influenței sale în literatura română și cultura universală. Cu această ocazie, la Putna s-a desfășurat a 10-a ediție a recitalului de poezii "Trasee Eminesciene", o inițiativă care a adunat elevi din Suceava, Chișinău și din regiunea Cernăuți. De-a lungul acestor 10 ani, membrii OP "Asociația Cadrelor Didactice de Etnie Română din Ucraina" , împreună cu elevii lor, au participat la fiecare ediție, promovând poeziile lui Eminescu și păstrând vie amintirea marelui poet.
La Botoșani, totul respiră cu Eminescu....Felicitări, dragi colegi! Jurnaliștii - interpreta Carolina Jitaru și poetul Nicolae Șapcă au fost desemnați cu Premiul ”Teiul de argint”. Ce păcat că nu toți creatorii de valori autentice naționale sunt apreciați, promovați, desemnați...
17 iunie 2024 | Categorie: Cultură
Felicitări, dragi colegi! Jurnaliștii - interpreta Carolina Jitaru și poetul Nicolae Șapcă au fost desemnați cu Premiul ”Teiul de argint”. Ce păcat că nu toți creatorii de valori autentice naționale sunt apreciați, promovați, desemnați… La Botoșani, sub raza geniului eminescian, s-a desfășurat cea de-a 23-a ediție a Premiilor Eminescu ”Teiul de aur și Teiul de argint”, instituite de scriitoarea Elena Condrei, directoarea Editurii Geea, care, pe parcursul a peste 2 decenii a reușit să unească și să desemneze în diverse domenii – literatură, publicistică, arte vizuale, muzică, etc. , personalități pasionate de valorile eminesciene, de creație, care aduc o plus valoare culturii și artei românești nu doar din Țară, ci și din nordul Bucovinei și sora Basarabia. Or, aici, pe pământul Daciei Străbune, unde s-a născut cel mai mare geniu al literaturii române – Poetul nostru Național Mihai Eminescu - totul respiră cu Eminescu.
În Boianul lui Ion Neculce a fost sărbătorită cu fast „floarea sufletului etnic al românimii”, cum a numit-o Mihai Eminescu – Limba Română
22 mai 2024 | Categorie: Cultură
În Boianul lui Ion Neculce a fost sărbătorită cu fast „floarea sufletului etnic al românimii”, cum a numit-o Mihai Eminescu – Limba Română STUDIOUL METODIC „Importanța inovației în educația modernă. Forme și metode” pentru profesorii de limba și literatura română din regiunea Cernăuți a fost organizat în Boianul Bucovinei, la Liceul nr1, director Angela Botă, prin hărnicia și perseverența dnei prof. Lilia Govornean, metodist la Institutul Postuniversitar de Perfecționare a Cadrelor didactice, președinta Asociației Cadrelor Didactice de Etnie Română din Ucraina, cu sprijinul profesoarei de română Maria Vasiliciuc.
”Condamnat la iubire” – vocea scriitorului Mircea Motrici se face auzită și după 17 ani de la plecarea subită în eternitate, o aud cu inima prietenii din Cernăuți
16 mai 2024 | Categorie: Cultură
”Condamnat la iubire” – vocea scriitorului Mircea Motrici se face auzită și după 17 ani de la plecarea subită în eternitate, o aud cu inima prietenii din Cernăuți Astăzi, 16 mai, se împlinesc 17 ani de când nu mai este printre noi prietenul românilor din Cernăuţi, reporterul, poetul, prozatorul Mircea MOTRICI din Suceava, luptător şi susţinător înflăcărat al unităţii românilor de pretutindeni. De pe drumurile voievodale ale sufletului românesc, pe care a călătorit o viaţă, s-a înălţat spre cer, unde sunt strămoşii săi. A plecat la 16 mai 2007 „să culeagă boabe de rouă printre stele", dar a rămas să dăinuie prin scris şi prin cuvânt, prin lacrima celor care l-au iubit şi preţuit. Prin creaţiile sale Mircea Motrici a rămas în amintirea iubitorilor de frumuseţi spirituale o lacrimă în inima Bucovinei.
Pe unde Miorița își poartă dorul românesc. Lumină din Lumina tradiției neamului ne-au adus românii din Boianul Bucovinei
11 mai 2024 | Categorie: Cultură
Pe unde Miorița își poartă dorul românesc. Lumină din Lumina tradiției neamului ne-au adus românii din Boianul Bucovinei A fost o zi minunată cu frumoasele obiceiuri ce se mai păstrează și astăzi în vatra satului românesc – Boianul Bucovinei. Toate florile primăverii și-au revărsat aromele prin cântec, finețea, farmecul datinii, a portului popular, păstrat cu sfințenie de veacuri de românii din acest colț pitoresc de Țară, pe unde Miorița își poartă dorul românesc, în pomul I-ei ediții a Festivalului Internațional Pascal ”Lumină din Lumină”, organizat din inițiativa și prin osârdia tânărului cuplu Elena și Serghei Poclitar, președintele Asociației dezvoltării culturii și tradițiilor românești ”Boianul Bucovinei”.
„SĂPTĂMÂNA LUMINATĂ, ÎN LUMINA CĂRȚII ȘI A ÎNVIERII LUI HRISTOS”
9 mai 2024 | Categorie: Cultură
„SĂPTĂMÂNA LUMINATĂ, ÎN LUMINA CĂRȚII ȘI A ÎNVIERII LUI HRISTOS” Marți, în a treia zi de Paști, la liceul nostru „Alexandru Ilschi” din Crasna a avut loc un eveniment cultural-literar deosebit, care ne-a făcut cinste prin desfășurarea lui anume în instituția noastră de învățământ. Din inițiativa Societății Scriitorilor Români din Cernăuți și a Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi”, am avut oaspeți dragi și de neuitat, care ne-au delectat cu versuri și relatări deosebit de interesante și dragi sufletului nostru.
La Ropcea, în sacralitatea datinii străbune, la izvorul melosului popular de unde își soarbe seva ”Izvoraș”-ul Victoriei Costinean - dulcea noastră priveghetoare de pe Valea Siretului, Maestru în Arte
8 mai 2024 | Categorie: Cultură
Una din mesagerele melosului popular românesc, care păstrează cu pietate și perpetuă sacrele valori ale neamului, e folclorista, interpreta, profesoara Victoria Costinean, Maestru în Arte, dulcea și minunata noastră cântăreață, cea care, pe parcursul anilor de fructuoasă activitate în domeniul folcloristicii, a adunat de la izvoare, de la bătrânii satelor, o adevărată comoară, a compus personal, cântece culese din amarul, durerile și bucuriile neamului răstignit de mai multe imperii, le-a trăit cu sufletul și le-a dat viață prin cântec. Și această zestre spirituală o lasă moștenire ”urmașilor urmașilor noștri”, ca fiică devotată a Țării, astfel îndeplinind porunca lui Ștefan cel Mare. Și în această zi de mare sărbătoare din Săptămâna Luminată a Paștelui, interpreta Victoria Costinean, președinta Societății Valea Siretului, în parteneriat cu Liceul ”Ștefan cel Mare din Ropcea, director Ștefan Mitric, președintele Asociației ”Malanca de la Crasna”, Bisericile ”Adormirea Maicii Domnului” și ”Sfântul Ștefan cel Mare”, paroh Constantin Șubran, prin organizarea Simpozionului Internațional ”Năframă pe blid”, a adunat în potirul sacrelor valori ale neamului simțire și trăire românească, adunând la ”Masa de Paști” oaspeți dragi din întreg ținutul bucovinean, România și Basarabia
