Grație României, Patriei noastre istorice, care nu-și uită copiii, le oferă siguranță și confort, Liceul nr. 6 din Cernăuți a finalizat lucrările de renovare, modernizare și reutilare a cantinei Grație sprijinului financiar al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni și Agenției de Cooperare Internațională pentru Dezvoltare RoAid din cadrul Ministerului Afacerilor Externe al României, Excelenței Sale Irina-Loredana Stănculescu, Consulul General al României la Cernăuți, a fost finalizată modernizarea și reutilarea cantinei Liceului nr.6 ”Alexandru cel Bun” din Cernăuți.
Omagiindu-l pe marele nostru poet... Îl omagiem în permanență, de cele două date de 15, 15 ianuarie și 15 iunie, de ziua limbii materne, de ziua cărții, dar și oricând. E poetul nostru ce ne reprezintă pe meridianele lumii, e poetul nostru național, e mândria națiunii române.
Adorata și talentata artistă Daria Crețu din Cernăuți, originară din Crasna, o vestită și vedetă a românilor din Bucovina, a cântat în spectacolul celebrului duet ”Pysanka” Recent, la Filarmonica Regională Cernăuți, un loc simbolic pentru cariera lor artistică de peste trei decenii, s-a desfășurat spectacolul aniversar, dedicat celor 35 de ani de activitate artistică, a legendarului duet bucovinean ”Pysanka” - celebrii Oksana Savciuk și Ivan Kovațiuk. Evenimentul a reunit nu doar fanii duetului, ci și artiști consacrați, precum Taya Brusnyk, Oleksandra Penyuk, ansamblul de dansuri populare „Neogalaktika”. Programul a inclus o selecție de compoziții folclorice și originale, evidențiind teme precum iubirea, familia și identitatea națională, valori fundamentale pentru duetul Pysanka.
În data de 27 decembrie, am avut ocazia să participăm pentru prima dată la Festivalul de Obiceiuri de Iarnă de la Suceava, unde am dus cu noi tradiția noastră, obiceiul nostru, sufletul și identitatea locului de baștină. Pe scena festivalului au evoluat copiii ansamblului „Miorița”, alături de tradiționalul "Calul din Boian", susținut de sunetul plin de viață al fanfarei, aducând în fața publicului autenticitatea obiceiurilor de iarnă păstrate din străbuni.
La Ostrița Herței, în oaza Sfântului Colind. Prin magia acestor înălțătoare colinde sufletul românesc rămâne viu, strălucind ca o steaua magică de la Vefleem pe cerul, Herței, Bucovinei. În Ajunul Crăciunului, satul Ostrița, Ținutul Herța, a fost leagănul unei magice înălțări ale Lerului - Centrul Bucovinean de Artă, director Iurie Levcic, a organizat o sărbătoare de suflet, Festivalul de colinde „La Porțile Raiului”, care a adus la viață tradiții străvechi, iar noua scenă, strălucind în curtea ȘB Ostrița, a devenit un sanctuar al datinii și al bucuriei.
Neastâmpăratul Ioan Itco, expert în turism, fondator al revistelor "Dulce Bucovină" și "Dacia străbună ", a poposit cu Galeria Oamenilor de Seamă la Herța. Posibil să nu fi știut din timp, dar mi se pare simbolică alegerea duminicii de 12 decembrie, când românii din Herța îl sărbătoresc pe Sfântul Spiridon călătorul, patronul Bisericii lor ce-i poartă hramul. Și Ioan Ițco, conducătorul Centrului de Cercetare în Turism "Bucovina - Câmpulung Moldovenesc ", este un călător nestăvilit prin românitatea regiunii Cernăuți, mai ales în ultimii ani, de când îi are de buni însoțitori pe scriitorul Andrei Breabăn, autorul epopeii ștefaniene, și pictorul Radu Bercea, un nume de referință al românilor nevoiți să-și părăsească glia străbună în tragicul an 1940.
La mulți ani, Maestrului IOAN PAULENCU! – faimosul Trandafir de la Voloca Astăzi, Artistul Ioan Paulencu din Chișinău, faimosul meu consătean cu rădăcini în Voloca, Bucovina istorică, își sărbătorește ziua de naștere. Îi urăm multă sănătate, împliniri și bucurii alături de cei dragi! Coborâtor din oaza doinelor străbune, unde cântecele privighetorii şi trilurile ciocârliilor se contopesc cu vocile melodioase ale oamenilor, iar armonia şi misterul sălăşluiesc într-un adevărat paradis al iubirii faţă de grai, datini, obiceiuri populare, de tot ce e românesc – din legendara comună Voloca, unde trăiesc cei mai talentaţi şi harnici gospodari, de unde şi-a luat zborul în lumea cântecului, copământeanul nostru, maestrul Ioan PAULENCU, Artist al Poporului din Republica Moldova, Cavaler al Ordinului de Onoare al RM, solist al Operei Naţionale din Republica Moldova, preşedintele Societăţii Culturale „Salvaţi folclorul”, conferenţiar universitar la Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice din Chişinău, profesor de canto la Colegiul „Ştefan Neaga”, îndrumător al tinerelor talente, actor, scenarist, realizator de emisiuni radiofonice, folclorist, fondator şi conducător al formaţiilor folclorice, personalitate culturală polivalentă, „un veritabil exponent al tezaurelor umane vii”, a dus la Chişinău pe unda sufletului un dor nestins de baştină şi o dragoste fierbinte faţă de muzică, de creaţia populară. Înaripându-şi visele şi speranţele la o vârstă când ştii la ce aspiri, Ioan Paulencu, mânat de dor, cu sete nepotolită de muzică, şi-a lăsat în sat mama bătrână, pe tânăra-i soţie Stela şi pe cel mai gingaş odoraş al său – fecioraşul Gheorghe, care avea doar 2 anişori, şi, la vârsta de 26 de ani, a plecat să cucerească Moldova. Şi, într-un timp relativ scurt, a captivat inimile tuturor melomanilor. De atunci, steaua lui străluceşte tot atât de viu pe bolta înstelată a Olimpului muzicii de operă şi celei populare.
O zi încărcată de dor și suflet românesc, la Cernăuți. O zi care ne-a amintit din nou cine suntem, de unde ne cresc rădăcinile, cine ne-au fost strămoșii și încotro trebuie să ținem calea Școala Populară de Artă și Civilizație Românească „Ciprian Porumbescu” din Cernăuți - un sanctuar al valorilor noastre culturale - a adunat sub aceeași cupolă folclorică cele mai reprezentative talente la Festivalul de Muzică Populară ”Să-mi cânți, cobzar”.
Scriitorul, Academicianul, Pedagogul şi Savantul Grigore Bostan nu rămâne „cu paşii uitaţi între zile”, acoperit de norii cenuşii ai uitării.. În tot ce a făcut şi a realizat, cum a trăit, Grigore Bostan a fost Român. „Grigore Bostan a fost un patriot sincer, care nu şi-a construit cariera, nu şi-a zidit viaţa pe ideile patriotice. A fost patriot prin însăşi esenţa sa…”(M.Lutic). Mai bine zis, nu putem vorbi la timpul trecut despre Grigore Bostan. El nu a fost, el este și va fi cu amintirea-i luminoasă, cu bunătatea-i sufletească, cu inima-i cât o țară de mare.
Scriitorul Andrei Breabăn – un nume cu literă mare în cronica literară a Bucovinei Când vorbeam zilele trcute de oamenii deosebiți care s-au născut în această lună deosebită, ultima lună de toamnă, după cum este și titlul romanului unui alt scriitor remarcabil din Moldova, regretatul Ion Druță, spun lună deosebită, pentru că la finele ei avem Ziua Bucovinei. Iar noi ca bucovineni ne iubim plaiul în fiecare zi, și îl proslăcim prin scrieri, cântece, versuri, eseri, tablouri, sculpturi, desene...
M-am gândit că e vorba de un pictor din partea locului. Nu fără mândrie doamna profesoară Alina Levciuc, directoarea adjunctă a liceului în numele lui Mihai Eminescu, ne-a mărturisit că este fiul ei. Se numește Vitalie Levciuc, este elev în clasa a 10-ea și desenează atât de frumos. Toți am rămas plăcut impresionați văzând cu câtă atenție, răbdare și muncă, dar și talent aparte sunt făcute în creion portretele marilor clasici ucrain
La Voloca, într-o unică suflare românească - Corul de Copii „Armonia” a strălucit și prin frumoasele costume dăruite de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni – Mulțumim Mult!
Poetul nostru bucovinean -Vasile Levițchi ar fi depășit pragul unui secol În luna noiembrie când sărbătorim anual Ziua Bucovinei, avem ziua de naștere a unui poet bucovinean de pe Valea Siretului, decanul poeziei românești din draga noastră Bucovină, regretatul și neuitatul Vasile Levițchi. deja de aproape trei decenii
În drum cu Eminescu Împovărați de umbrele tristeții aduse de amintirea poetului martir Ilie Motrici care a sfârșit din viață la numai 28 de ani răpus de stăruința de a fi român dar și de plânsetul copiilor din Crasna care și-ar dori ca seara, pe cuptor, fie și la lumina plăpândă a lămpii dacă vor fi întreruperi de curent electric din cauza războiului cu rușii, să poată citi în limba lor povești și legende despre Ștefan cel Mare și alți eroi ai neamului românesc, cei trei mușchetari însoțiți de ștrengăriță și-au continuat drumul spre satul Carapciu unde se găsește după cum ne-a spus însoțitoarea noastră Eleonora Schipor, singurul liceu românesc din nordul Bucovinei care poa
Amorul lui Eminescu pentru o artistă... Eufrosina Popescu, gloria scenei românești, a murit, la 3 noiembrie 1900, paralizată și uitată de lume Poezia „La o artistă” a lui Mihai Eminescu, publicată pe 18 august 1868 în revista Familia, a stârnit numeroase controverse privind sursa inspirației. Una dintre cele mai frecvente ipoteze este că admirația poetului pentru actrița Eufrosina Popescu (1821–1900), o figură marcantă a teatrului românesc din secolul al XIX-lea, a fost la originea versurilor.