Inaugurată de preşedintele Vasile Bâcu, care a specificat contribuția adusă la organizarea Sărbătorii de întreaga echipă a prezidiului Societății – vicepreședintele Nicolae Șapcă, Gheorghe Ungureanu, prof. Ancuța Bâcu, director-adjunct la Liceul nr.6 ”Alexandru cel Bun” din Cernăuți, etc., a mulțumit Consulatului General al României la Cernăuți, dnei Irina-Loredana Stănculescu, pentru sprijin și susținere, la fel și sponsorilor, în cadrul manifestării fiind organizată o coletă de bani pentru copiii din Mariupol, strămutați temporar la Cernăuți din cauza războiului, a prezentat oaspeții din România, printre care și fratele românilor înstrăinați Ioan Ițco, președintele fondator al revistei ”Dulce Bucovina”, președintele Asociației ”Ițco”, Suceava, Vasile Adăscăliței, președintele Asociației Prietenii Basarabiei, Bucovinei și Ținutului Herța, la eveniment fiind prezent și mecenatul Dumitru Morhan, directorul Fabricii de apă minerală din Budeneț, etc., tradiţionala Sărbătoare a obiceiurilor de iarnă „Florile Dalbe”, a aprins în inimile celor prezenţi bucuria apropierii Sfintelor Sărbători Creştine și prin piosul mesaj al dnei Irina-Loredana Stănculescu, Consulul General al României la Cernăuți, fiecare participant și spectator a primit în dar câte o carte de rugăciuni din partea Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, proiect finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.
Suntem optimiști că vom putea reîntoarce cel puțin școlile care sunt astăzi cu clase mixte Comunicat În calitate de președinte al Alianței societăților național -culturale a românilor din Ucraina , în urma mai multor adresări de a comenta varianta finală a legii de integrare europeană a minorităților naționale , votată de Parlamentul Ucrainei ,(cu amendamente ) și despre varianta Guvernului , la care au lucrat reprezentanții minorităților, vin cu câteva precizări importante.
Copiii românilor din Ucraina vor putea invăța în limba lor maternă. Rada Supremă a Ucrainei a aprobat legea de integrare europeană a minorităților naționale Restricțiile privind limba statului agresor nu vor mai avea un interval de timp. Am scris nu o dată că problema învățământului în limba română în Ucraina urmează să fie rezolvată pe cale diplomatică, adică guvernul României și cel de la Kiev. Cu atât mai mult că România-Patria noastră istorică, ajută și sprijină Ucraina în aceste timpuri grele de război. Se pare, că, în sfârșit, a fost auzită de conducerea de la Kiev. Rada Supremă a Ucrainei a adoptat în ansamblu un proiect de lege alternativ privind luarea în considerare a expertizei Consiliului Europei și a organismelor sale privind drepturile minorităților naționale din anumite regiuni. Pentru document au votat 317 deputați.
A decedat cunoscutul poet bucovinean Vasile Vascan E trist, foarte trist și dureros, când afli că ai mai pierdut un prieten, că încă un vecin te-a părăsit și a plecat la ceruri, pe drumul fără de întoarcere. Ne-a fost vecin, bun, omenos, generos, întotdeauna vesel, povățuitor și săritor la nevoie. În anii 1998-2003, când era șef al Inspecției de Stat pentru Controlul Prețurilor în Regiunea Cernăuți, a susținut și ajutat ziarul în cele mai dificile moment ale existenței sale, fapt pentru care nu i-am mulțumit îndeajuns. Deși era ucrainean, cunoștea bine și vorbea limba română.
Faimosul meu consătean, Ion Paulencu nu uită de unde a pornit în lume pentru a-şi face un nume, pentru a ajunge ceea ce este – un mare Artist. Îşi iubeşte cu inima satul natal, poartă Bucovina ca pe o icoană în suflet. „Sunt mândru că m-am născut în acest colţ de rai, plin de farmec, doldora de tradiţie şi obiceiuri strămoşeşti, cu oameni gospodari, frumoşi la suflet şi la chip, mândri de înaintaşii lor, care le-au lăsat un tezaur nesecat – folclorul. Anume acest tezaur de la Voloca, din nordul Bucovinei, le propun să-l admire confraţii mei români din Basarabia rănită”, mărturiseşte artistul Ion Paulencu. Coborâtor din oaza doinelor străbune, unde cântecele privighetorii şi trilurile ciocârliilor se contopesc cu vocile melodioase ale oamenilor, iar armonia şi misterul sălăşluiesc într-un adevărat paradis al iubirii faţă de grai, datini, obiceiuri populare, de tot ce e românesc – din legendara comună Voloca, unde trăiesc cei mai talentaţi şi harnici gospodari, de unde şi-a luat zborul în lumea cântecului, copământeanul nostru, maestrul Ioan PAULENCU, Artist al Poporului din Republica Moldova, Cavaler al Ordinului de Onoare al RM,
40 de zile fără ILIE POPESCU, PATRIARHUL CULTURII ROMÂNEŞTI DIN NORDUL BUCOVINEI Toate rugurile aprinse în zeci, sute de ani de sfinţire prin jertfa de sânge a neamului, s-au înălţat într-un singur rug de Lumină către Hristos cel Răstignit şi Înviat, precum neamul românesc, la împlinirea a 40 de zile de când a plecat în nemurire savantul Ilie Popescu, președintele Societății ”Golgota” a românilor din Ucraina.
Astăzi, 24 noiembrie, a fost o zi deosebită nu doar pentru dna Alexandrina Cernov, care și-a sărbătorit 80 de ani de la naștere, ci și pentru noi, cei care i-am fost discipoli. Am avut fericirea s-o avem ca profesor universitar. Or, am avut-o nu doar ca model de vorbire corectă a limbii române, ci și ca model de eleganță, luptătoare curajoasă pentru perenitatea valorilor naționale, cum să ne iubim graiul, neamul, cum să rezistăm în fața nedreptăților, intemperiilor destinului, chiar ne dădea sfaturi
A apărut o nouă carte. Iar tristețea ce m-a cuprins a fost din cauză, că binecunoscutul ei autor, savantul bucovinean Ilie Popescu, n-a mai apucat să se bucure de ea. De noua sa carte. Știu că aștepta să o vadă. Să se bucure de ea, ca de fiecare dată când îi apărea o carte. Apariția unei cărți este în primul rând o bucurie pentru autor. Este rodul muncii, stăruinței, efortului depus. Cartea a văzut lumina tiparului la mijlocul ultimei luni de toamnă. Iar pe la mijlocul lui Brumărel, pe neașteptate, autorul ei a plecat. A plecat pe un alt tărâm. Cel al neîntoarcerii. Acum se bucură de acolo, unde a plecat, de apariția ei. De fiecare dată când primesc o nouă carte, mă bucur mult. Indiferent când, de la cine, în ce împrejurări. De multe ori sunt rugată să-i fac o prezentare, alteori o fac așa, pur și simplu din propria mea dorință, fiindcă mi-a plăcut și își va ocupa locul potrivit în biblioteca mea proprie. Cartea de față, care mi-a fost transmisă zilele trecute, am luat-o atent și cu nițel teamă. Când am luat-o în mâini am avut două sentimente care m-au încercat în același timp, unul de bucurie, iar altul de tristețe. Bucuria a fost, ca și de fiecare dată, deosebită. A apărut o nouă carte. Iar tristețea ce m-a cuprins a fost din cauză, că binecunoscutul ei autor, savantul bucovinean Ilie Popescu, n-a mai apucat să se bucure de ea. De noua sa carte. Știu că aștepta să o vadă. Să se bucure de ea, ca de fiecare dată când îi apărea o carte. Apariția unei cărți este în primul rând o bucurie pentru autor. Este rodul muncii, stăruinței, efortului depus. Cartea a văzut lumina tiparului la mijlocul ultimei luni de toamnă. Iar pe la mijlocul lui Brumărel, pe neașteptate, autorul ei a plecat. A plecat pe un alt tărâm. Cel al neîntoarcerii. Acum se bucură de acolo, unde a plecat, de apariția ei. Au ținut-o în mâinile lor cei de la editură, pe urmă ru
Purtător de datini și comori străbune, Izvorașul” din Ropcea, Storojineț, va purta cu mândrie aceste odoare populare, confecționate grație sprijinului financiar al DRP, păstrându-le cu pietate în oaza sufletului și perpetuând sacrele comori ale neamului. Societatea culturală ”Valea Siretului” din regiunea Cernăuți, președinte, prof, Victoria Costinean, adresează alese mulțumiri echipei Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, în special Secretarului de stat, ministrul Gheorghe – Florin Cârciu, directorului Radu Cosma pentru sprijinirea proiectului ,,Din izvoarele datinilor strabune".
Reamintim că, interpretul are 74 de ani suferă și de diabet, lucru pe care nu l-a ascuns niciodată. A fost numit Artist al poporului în 1990, iar în 2004 s-a ales cu distincția de Cavaler al Ordinului Republicii. Ion Suruceanu și-a început activitatea de interpret cu 54 de ani în urmă. Printre melodiile cele mai cunoscute se numără: „Numai tu”, „Ce seară minunată”, „Luna, luna”, „Melancolie”, „Eu dansez, tu dansezi”, „Sărut, femeie, mâna ta”, „Anii tinereții”, „Maria”
Studențimea a fost, este și va fi una dintre cele mai importante căi de înțelepciune, de a deveni o personalitate care va descoperi, va cerceta sau va studia diferite idei. Fără ei noi nu ne putem închipui viitorul. Dacă elevii la școală se formează ca personalități, studentul la universitate își pune punctul culminant în studiul său.
”Lupul părul își schimbă, dar năravul ba!”. În pofida înțelegerii cu România, limba română să fie decretată limbă oficială pentru români, în Ucraina se tipăresc manuale de ”Limba moldovenească” În timp ce România a ajuns la o înțelegere cu Ucraina să renunțe la sintagma ”!limba moldovenească”, iar limba română să fie decretată limbă oficială pentru românii din Ucraina, editura de stat ucraineană „Svit” tipărește manuale „Limba moldovenească” pentru elevii din Odesa.
A fost patriot prin însăşi esenţa sa, nu şi-a zidit viaţa pe ideile patriotice - Scriitorul, Profesorul, Savantul şi Academicianul Grigore BOSTAN, marele Patriot român, fidel luptător pentru cauza naţională în Bucovina înstrăinată, a luptat ca limba română să capete statut ştiinţific corespunzător în acest spaţiu istoric Patriotul, Academicianul Grigore Bostan de 19 ani (17 noiembrie 2004) e „plecat spre văi, la rădăcine”, dar a rămas „pe-acest hotar”,” în crângul spiritualităţii româneşti, de unde n-a „plecat cu totul niciodată, „un ram înmugurit”, şi de acolo, de sus, din Eterna, “continuă să verse-n glie lumină”. Poetul şi savantul Grigore Bostan, titularul Catedrei de Filologie Română şi Clasică a Universităţii din Cernăuţi, a înveşnicit cu „lacrima-i ascunsă în cetina unei gene” acest crez al său în inima românismului pentru ca neamul lui de „pe acest picior de plai” să nu uite de rădăcini, că „vârsta lui cu doina se măsoară, cu cerul umed în cununi de brazi aproape de tulpină şi de vatră...”. Omul, Savantul şi Patriotul, cu sufletul cuprins „în legănări materne” a dragostei fierbinţi faţă de neam şi grai, a cultivat cele mai febrile sentimente naţionale, a luptat pentru adevărul ştiinţific privind limba, istoria şi tradiţiile străbune şi prin prinosul adus neamului său a stăruit la consolidarea identităţii noastre spirituale, prin activitatea sa vastă şi poziţia fermă s-a impus drept simbol al verticalităţii şi perpetuării valorilor naţional-culturale în acest spaţiu mioritic, a contribuit nemijlocit ca denumirea Catedrei de Filologie Moldovenească să revină la veşmântul ei firesc– Catedra de Filologie Română şi Clasică a Universităţii Naţionale „Iu. Fedkovyci”....
Vasile Levițchi – poetul de pe Valea Siretului În aceste zile de la mijlocul lunii lui Brumar îl comemorăm pe poetul bucovinean Vasile Levițchi. În acest an, ar fi împlinit 102 ani de la naștere.
În noaptea de 29 spre 30 octombrie 1992, Doina și Ion au murit într-un accident tragic, în România. În 1993, Doinei Aldea-Teodorovici i s-a acordat Ordinul Republicii, post-mortem.