În continuarea evenimentelor dedicate comemorării marelui istoric Dimitrie Onciul, în incinta Căminului Cultural Straja a fost organizată o sesiune de comunicări, precum și un moment artistic, realizat de grupul vocal „Strajerii Datinilor”.
În toată legislația Republicii Moldova, sintagma „limba română” va lua locul „limbii moldovenești”. Vor fi înlocuite și sintagmele „limba oficială”, „limba de stat” și „limba maternă”. Proiectul de lege a fost votat în a doua lectură, de 58 de deputați, scrie realitatea.md. Proiectul de lege a fost înregistrat în Parlament în data de 24 februarie curent, iar autorii sunt deputații PAS, printre care: Igor Grosu, Veronica Roșca, Mihail Popșoi, Radu Marian, Dan Perciun, dar și alții.
În aceste zile ale lui Mărțișor este comemorată ziua de naștere poetului național al Ucrainei Taras Șevcenko. Alături de marele Cobzar ucrainean, anual marcăm post-mortem și ziua de naștere a poetului sucevean Ion Cozmei. Este poetul român de origine ucraineană care l-a tradus în întregime pe scriitorul clasic ucrainean Taras Șevcenko. Dacă Taras Șevcenko s-a născut la 9 martie, atunci vom menționa că Ion Cozmei s-a născut la 11 martie. Deci și în felul acesta sunt apropiați unul de celălalt.
Mărțișorul la liceul din Cupca Așteptată și dorită sărbătoarea Primăverii este marcată anual prin măsurile festive ce le desfășurăm la liceul din Cupca.
Deși e alb afară, totuși calendaristic primăvara vine. Iar prima zi a primei luni de primăvară ne vine cu multașteptatul Mărțișor. Dar ne vine și cu ziua de naștere a celui mai mare povestitor român Ion Creangă. Or, nu există român care să nu fi citit și auzit, admirat ș zâmbit la citirea sau vizionarea minunatelor povești ale vestitului huuleștean.
„Mărţişorul” – această firavă speranţă ce-l ţine pe român în oaza tradiţiei, a sosit la Cernăuți ceva mai degrabă cu fulgi de iubire și cu florile primăverii în suflet, deși Făurar își cerne fulgii argintii de gheață, nedorind să-i ofere locul, astfel luptându-se cu Mărțișorul, care nu întârzie să sosească și să le umple celor prezenți la sediul Palatului Național al Românilor din Cernăuți sufletul de bucuria primăverii.
Sărbătorit la 24 februarie, DRAGOBETELE – Ziua Îndrăgostiţilor, sărbătoarea iubirii, este un obicei românesc, moştenit de la daci ce marchează începutul primăverii. Dragobete, zeu al tinereţii în Panteonul popular autohton, protector al tinerilor, patron al dragostei şi voii bune, considerat fiul Babei Dochia, simbolizează sărbătoarea dragostei în tradiţiile româneşti. Puţini sunt cei care cunosc cu adevărat obiceiurile româneşti, păstrate din bătrâni pentru a marca Dragobetele. Adevărul e că această sărbătoare a dragostei sau Ziua Îndrăgostiţilor, la români era considerată ca fiind una de bun augur, deoarece se credea că aduce gospodarilor un an mai ...
“Am sărbătorit Ziua Internațională a Limbii Materne la Liceul cu predare în limba română ”Mihai Eminescu” și Liceul cu predare în limba română Slatina, ambele din Solotvino, Transcarpatia. O atmosferă frumoasă, plină de repere românești, așa cum mă așteptam...
Să nu uităm că NICI O LEGE NU NE POATE INTERZICE SĂ VORBIM ŞI SĂ ÎNVĂŢĂM ÎN LIMBA MATERNĂ. În prezent... Unde, când, cum s-a pierdut, se pierde interesul pentru „limba sfântă”, cum i-a zis Mateevici, a neamului nostru? Declamăm şi declarăm frumos că limba maternă, româna, reprezintă fundamentul identităţii naţionale, sufletul nostru, al poporului, etc., o sărbătorim, oficial, la dată fixă din an, dar facem foarte puțin zilnic pentru ea. Ar trebui ca Materna să fie o veșnică Sărbătoare în sufletul nostru, o Sărbătoare zilnică, prin păstrarea ei, promovarea ei, prin dragostea față de această sfântă comoară, moștenită din moși-strămoși. Or, a iubi Limba Maternă
Proiectele pentru dezvoltarea localităților din Ucraina, în care trăiesc comunități de români, sunt cruciale pentru păstrarea legăturii lor cu țara. Fie că vorbim de burse, de granturi asigurate de statul român, sau de parteneriate între diferite primării din dreapta și din stânga Tisei, aceste fonduri reprezintă adevărate punți care țin în viață comunitățile de români de peste granița de nord.
Coloana Infinită este o operă a sculptorului Constantin Brâncuși, parte a trilogiei Ansamblului Monumental din Târgu-Jiu, compus din ”Coloana Infinită”, ”Poarta Sărutului” și ”Masa Tăcerii.
Vorbind despre marele Grigore Vieru, regret mult, că nu știu cum s-a întâmplat, că totuși n-am avut fericirea să-l cunosc în viață personal. Când mă gândesc la el, mă gândesc cu regret și la bucovineanul Ion Vatamanu, care deși l-am văzut pe scenă în fosta Casă a Ofițerilor din Cernăuți pe la începutul anilor-90, totuși nu l-am cunoscut personal. Atunci, fiind
Decizia a fost luată după o solicitare în acest sens depusă de Asociația „Basarabia” a românilor din regiunea Odesa, scrie
Crăciunul, Anul Nou, sunt sărbători importante pentru creștinii din întreaga lume, care sãrbãtoresc Nașterea lui Iisus Hristos. În această perioadă, oamenii se pregătesc minuţios pentru sărbătoare prin decorarea casei cu brad, luminări și diferite decorațiuni, precum și pregătirea mesei de sãrbãtoare.
Deşi în ultimul timp viaţa ne e marcată de tragedia pe care o trăim - sângerosul război din Ucraina – Sărbătoarea Sfântului Nicolae, pe stil vechi, a sosit la Cernăuţi cu miracolul unei frumoase împliniri, adunând la sediul Palatului Naţional al Românilor oameni cu suflet mare, prieteni scumpi şi dragi ai publicaţiei „Zorile Bucovinei”. Ce-i drept, i-a adunat, ca pe timpuri bune, când spaţioasa Casă Mare a redacţiei devenea neîncăpătoare de români cu dor de România, acelaşi zbucium cu suflet românesc ce se zbate într-o carte a durerilor şi bucuriilor neamului – „Martirii. M-am identificat cu un pelerin pe drumul sufletului românesc”, autoare jurnalista Felicia Nichita-Toma, trăind din nou bucuria sărbătorilor cu suflu naţional, desfăşurate cu ani în urmă în Casa Limbii Române la „Zorile Bucovinei” – Ziua Bucovinei, comemorarea lui Iancu Flondor- Făuritorul Unirii Bucovinei cu Patria-Mamă, Ziua Limbii Române, omagierea lui Ştefan cel Mare, a lui Mihai Eminescu etc.