În sora Basarabia - la Chisinau, cu dor si drag din Bucovina
2 noiembrie 2025 | Categorie: Cultură
În sora Basarabia - la Chisinau, cu dor si drag din Bucovina Pe 22 octombrie, în inima Chișinăului, s-a desfășurat un regal artistic de anvergură. Muzica a îmbrățișat sufletele și, în târzie toamnă, aducând primăvara în sufletele spectatorilor, cu bucuria și voia bună. Pe scena Palatului „Nicolae Sulac”din capitala Basarabiei, a avut loc un spectacol de zile mari. Cu dor și cu
Cu povești magice, toamna zâmbitoare și aurie, îmbrăcată în mister și bucurie, a sosit la prichindeii din româneasca vatră de dor – Voloca pe Derelui
1 noiembrie 2025 | Categorie: Cultură
Cu povești magice, toamna zâmbitoare și aurie, îmbrăcată în mister și bucurie, a sosit la prichindeii din româneasca vatră de dor – Voloca pe Derelui Toate anotimpurile anului sunt fascinante și ne intră în viață cu miracolele lor unice. Toamna ne aduce rodul împlinirilor cu aroma gutuilor, dulceața poamei, cu parfumurile răcoritoare a vinurilor, cu bucuria miracolului auriu, când fiecare frunză e o floare.
Suflet de dor românesc cu lumină, zâmbet, nostalgii și bucurii din miracolul Poeziei – la Ciudei, Storojineț, în Cetatea românității
20 octombrie 2025 | Categorie: Cultură
Suflet de dor românesc cu lumină, zâmbet, nostalgii și bucurii din miracolul Poeziei – la Ciudei, Storojineț, în Cetatea românității Suflet de dor românesc, cu ecouri ancestrale în inimi ce se-mpletesc ca niște șoapte - trăiri, bucurii, melancolii, iubiri, Măria Sa Poezia e muzica sufletului ce ne poartă spre raiul fericirii, iar fiecare oprire e o nouă poveste. O poveste trăită demult sau una ce de-abia se naște pe aripi de dor românesc și iubire. O duminică ca o floare aleasă din salba toamnei s-a desprins ca un fior de dor românesc îmbrățișându-ne în eternul ecou vibrant și armonios al poeziei aduse de Caravana Culturală aici, la Ciudei, unde motorul ”Mașinii cu poeți” huruie, dar nu face zgomot, e muzica sufletelor noastre. Într-o lume armonioasă unde versul a fost cântat de Poeți pe struna inimii, ne-a încălzit sufletele și ne-a alungat melancolia toamnei, am trăit o nouă poveste în miracolul Poeziei - la Ciudei, Storojineț, comună românească cu vechi tradiții de la poale de Carpați, unde românul cu demnitate își țese dăinuirea, păstrându-și cu pietate ce are mai scump în lada cu zestre a neamului – Limba, Credința, Datinile, Sărbătoare atât de mult așteptată de comunitate în organizarea căreia au pus suflet poetul Nicolae Șapcă, președintele Societății Scriitorilor Români din Cernăuți, dl Radu Petrașescu, directorul Liceului nr.1 românesc, primarul Anatol Pițu, mari patrioți ai neamului, primitori și ospitalieri, Sărbătoare ce le-a adus bucurie românilor localnici prin prezența Excelenței Sale Irina-Loredana Stănculescu, consulul general al României la Cernăuți, poeților din sudul și nordul Bucovinei, Suceava, Vatra Dornei, etc.
La Universitatea din Cernăuți iubirea poartă aripi de dor românesc. 150 de ani de la înființarea Catedrei de Limba și Literatura Română – un loc sacru, un altar al culturii, istoriei și al devenirii noastre (Simpozionul Internațional „Probleme actuale de filologie română” )
9 octombrie 2025 | Categorie: Cultură
La Universitatea din Cernăuți iubirea poartă aripi de dor românesc. 150 de ani de la înființarea Catedrei de Limba și Literatura Română – un loc sacru, un altar al culturii, istoriei și al devenirii noastre (Simpozionul Internațional „Probleme actuale de filologie română” ) Sub cupola istoriei și a spiritului românesc, cu sprijinul financiar al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni și susținerea Consulatului General al României la Cernăuți, în perioada 8–10 octombrie 2025, la Universitatea din Cernăuți se desfășoară Simpozionul Internațional „Probleme actuale de filologie română”, un prilej solemn și vibrant de a marca o aniversare cu totul aparte: 150 de ani de la înființarea Catedrei de Limba și Literatura Română – templul viu al cuvântului românesc în Bucovina.
Cu povești magice în inima Cernăuțiului, de 20 de ani cu zâmbetul copilului care visează - ”Recreația Mare” - ce apare cu sprijinul major financiar al Departamentului pentru Românii de PretutindeniDepartamentul pentru Românii de Pretutindeni
30 septembrie 2025 | Categorie: Cultură
Cu povești magice în inima Cernăuțiului, de 20 de ani cu zâmbetul copilului care visează - ”Recreația Mare” - ce apare cu sprijinul major financiar al Departamentului pentru Românii de PretutindeniDepartamentul pentru Românii de Pretutindeni
Din doine și balade se întorc dacii azi... la Ropcea, Storojineț, în nordul istoric al Bucovinei. Festivalul ”Din lada cu zestre”, proiect finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, implementat de Societatea Valea Siretului, președinte Victoria Costinean.
14 septembrie 2025 | Categorie: Cultură
Ca dintr-o frumoasa baladă au coborât pe Valea Siretului, umplând curtea Liceului ”Ștefan cel Mare” din Ropcea puii de daci din comuna Ciudei, pitorescul Ansamblu de dans ”Ciudeienii” de la Liceul nr.1, însoțit de doi demni și vrednici conducători - primarul Anatol Pițul și directorul Radu Petrașescu, din satul Igești cu tânărul dăruit cu har, Gabriel Penteleiciuc, din Crasna, strălucitoarea stea Daria Crețu, de la Școala de Artă din Ciudei cu vestita cântăreață Diana Velea-Frunză, absolventă a Conservatorului din Chișinău, cu alți tineri soliști și instrumentiști în ascensiune, ansamblul folcloric din Costiceni, Ansamblul de dans ”Bucuria” din Dinăuți, ”Miorița” din Boian, coordonați de Serghei și Elena Poclitar, Ansamblul ”Stejarul” de la Liceul ”Ștefan cel Mare din Cajvana, Suceava, care au prins în corola Festivalului cele mai strălucitoare perle folclorice, pe care le păstrează cu pietate în lada cu zestre a Neamului.
Limba mea maternă – Busuioc în floare, Tril de ciocârlie, Răsărit de soare
2 septembrie 2025 | Categorie: Cultură
Pentru fiecare om de pe acest pământ, limba lui maternă este deosebită. Da, mulți dintre noi cunoaștem și vorbim mai multe limbi, e firesc așa să fie. Dar, toate limbile din lume pornesc de la cea în care ai rostit primele cuvinte.
„Graiul şi seminţia sunt adeverite de credinţă ca valori eterne ale fiinţei omeneşti”, afirma poetul Ioan Alexandru
1 septembrie 2025 | Categorie: Cultură
„Graiul şi seminţia sunt adeverite de credinţă ca valori eterne ale fiinţei omeneşti”, afirma poetul Ioan Alexandru La Cernăuți a fost o sărbătoare a Limbii Române umbrită de tristeţe, dar și de bucuria că și în aceste timpuri grele de război ne putem celebra „floarea sufletului etnic al românimii” - Limba Română. După ceremonia de dezvelire a plăcii memoriale dedicate poetului național Mihai Eminescu, refăcută la Lviv pe baza celei vechi, ne-am regăsit în lacrima durerii și bucuriei pentru sfântul grai românesc la monumentul lui Mihai Eminescu din centrul vechii urbe. Astfel, Sărbătoarea Națională Ziua Limbii Române la Cernăuți, organizată de Societatea ”Mihai Eminescu”, președinte Vasile Bâcu, vicepreședinte Nicolae Șapcă, a continuat cu depuneri de flori la monumentul geniului care ne-a înveșnicit graiul în sfântul veșmânt al limbii române – Poetul Mihai Eminescu, unde maeștrii Corului Regional ”Armonia”, ”Ansamblul ”Fetele din Bucovina”, dirijate de viorista Luminița Demianic, ne-au înălțat pe flamura Sfântă a cântecelor patriotice cu Tricolorului fluturând aievea, dar și în sufletul fiecărui român prezent care gândește și trăiește românește.
Pe urmele marelui poet latin care a scris în limba dacilor, la Tomis – orașul antic de la malul mării. Povestea lui Ovidiu, poetul iubirii, are peste 2000 de ani. L-a supărat pe împărat şi a murit în exil
23 august 2025 | Categorie: Cultură
Pe urmele marelui poet latin care a scris în limba dacilor, la Tomis – orașul antic de la malul mării. Povestea lui Ovidiu, poetul iubirii, are peste 2000 de ani. L-a supărat pe împărat şi a murit în exil Grație fiicei Diana, care mi-a dăruit o fascinantă săptămână de vacanță la Tomis – orașul antic de la malul mării, unde și-a petrecut ultimii ani din viață marele poet roman Publius Ovidius Naso (43 î.e.n. — 17 e.n.), am avut fericita ocazie să pătrund în tainele trecutului antic și să admir perlele arhitecturale ale fascinantului oraș de la Marea Neagră – Constanța.
:" Mi- am slujit țara cu armele mele :pana,vioara și bagheta"!..GEORGE ENESCU, 144 de ani de la naștere...
19 august 2025 | Categorie: Cultură
:" Mi- am slujit țara cu armele mele :pana,vioara și bagheta"!..GEORGE ENESCU, 144 de ani de la naștere... Motto:" Mi- am slujit țara cu armele mele :pana, ,vioara și bagheta"! Și țara?? Nu i- a dat o palmă de pământ românesc, în care să fie înmormântat și unde să-și cânte" Rapsodia"!
A rămas să dăinuiască ca un simbol jertfelnic al destinului tragic al românului înstrăinat, al demnităţii şi nesupunerii, al luptei pentru românism - La 18 august se împlinesc 84 e ani de când pe cerul spiritualităţii româneşti din Bucovina s-a aprins steaua celui mai mare cântăreţ al unui neam vitregit de la poale de Carpaţi – poetului Martir Ilie Motrescu din Crasna, asasinat de securitatea sovietică la doar 27 de ani pentru faptul că era devotat cu trup şi suflet Neamului
18 august 2025 | Categorie: Cultură
A rămas să dăinuiască ca un simbol jertfelnic al destinului tragic al românului înstrăinat, al demnităţii şi nesupunerii, al luptei pentru românism - La 18 august se împlinesc 84 de ani de când pe cerul spiritualităţii româneşti din Bucovina s-a aprins steaua celui mai mare cântăreţ al unui neam vitregit de la poale de Carpaţi – poetului Martir Ilie Motrescu din Crasna, asasinat de securitatea sovietică la doar 27 de ani pentru faptul că era devotat cu trup şi suflet Neamului
Dor de Eminescu. De când mă știu am iubit România prin Eminescu.
13 august 2025 | Categorie: Cultură
Dor de Eminescu. De când mă știu am iubit România prin Eminescu. Mereu mi-e dor de sfânta mănăstire Putna. Anume acolo, în acel loc deosebit, pentru fiecare dintre noi – i-am văzut monumentul pentru prima oară. Alături de un alt mare bărbat al neamului nostru - Ștefan cel Mare.
Cântecul nostru popular... Atât de drag, de scump, de apropiat sufletului nostru.
11 august 2025 | Categorie: Cultură
Cântecul nostru popular... Atât de drag, de scump, de apropiat sufletului nostru. În familia mea au cântat din moși strămoși, de la ei am moștemit această dragoste pentru cântecul popular. Am cântat de micuță, acasă, la grădiniță, pe urmă la școală în clasele primare, în clasele mijlocii. La sărbătorile familiare, tradiționale, oficiale. La diferite concursuri, întâlniri, festivaluri...
INCA UN VIS IMPLINIT - recitalul Carolinei la Festivalul International "Tabara Folk CALAFAT"!
9 august 2025 | Categorie: Cultură
INCA UN VIS IMPLINIT - recitalul Carolinei la Festivalul International "Tabara Folk CALAFAT"! Saptamana aceasta a inceput aici cu ploi si "cu noi" - folkistii inclusi in programul de luni. Din cauza averselor de ploaie, spectacolul de seara a avut loc la Casa de Cultura, ceea ce nu a redus din farmecul evenimentului, ba chiar mi s-a parut si mai emotionant (poate, pentru ca aveam deja eu publicul in fata).
Mulțumim ROMÂNIEI noastre frumoase și grijulii! Mulțumim pentru TABĂRA ARC - o poveste minunată trăită cu bucurie în Țara noastră dragă – România, Țara buneilor și străbuneilor noștri!
6 august 2025 | Categorie: Cultură
Cu pietate și aleasă considerație, membrii Societății Jurnaliștilor Români Independenți din Ucraina, președinte Diana Toma, tineri care au avut marea bucurie să participe la programul de Tabere ARC-2025, să se adihnească la Centrul de Agriment Sângeorz Băi, își exprimă gratitudinea, adresând alese mulțumiri Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, doamnei secretar de stat Lavinia Arnăutu, domnului director Radu-Nicolae Cosma, Consulatului General al României la Cernăuți, dnei consul general Irina-Loredana Stănculescu, pentru sufletul lor frumos, pentru deschidere, pentru dăruirea cu care au fost îmbrățișați de înalții demnitari români, pentru cadoul împărătesc oferit tinerilor români din Bucovina istorică, Ucraina, de a se odihni în Tabăra ARC și de a descoperi frumusețile de basm ale Patriei noastre istorice.
