Republica Moldova sărbătorește astăzi Ziua Portului Popular – simbol al identității și demnității naționa Astăzi, 29 iunie, în Republica Moldova este marcată Ziua Portului Popular, o sărbătoare dedicată valorilor autentice, tradițiilor și identității naționale. Evenimentul, instituit oficial pentru a promova și conserva patrimoniul cultural, aduce în prim plan frumusețea costumului tradițional, transmis din generație în generație.
·MARIA TĂNASE, O LEGENDĂ, O DIVĂ ÎN FURTUNA VREMURILOR ”Am găsit într-un ziar mai puțin cunoscut un articol emoționant despre viața celei pe care Nicolae Iorga a numit-o “pasăre măiastră”, MARIA TĂNASE, O DIVĂ ÎN FURTUNA VREMURILOR”, astfel scria Daniel Georgescu Celebrul pictor Constantin Brâncuși a făcut din ea o” divinitate a muzicii ” . Cântăreața a avut turnee artistice în Anglia, Franța, Turcia, Bulgaria, Austria, Cehoslovacia. În 1939 a participat la expoziția de la New York. “Între oamenii mari care au venit să mă asculte la New York a fost și George Enescu. Mi-a mulțumit frumos, iar eu i-am sărutat, sfioasă, mâna, așa cum i-o sărutasem lui Nicolae Iorga la Văleni. I-aș fi sărutat-o și lui Constantin Brâncuși, oltean de-al meu, sculptor vestit în toată lumea. Numai că el mi-a luat-o înainte, sărutînd-o dînsul pe-a mea.Venise, chiar în ajunul întoarcerii mele în țară, să mă mai audă o dată. În timp ce-i cîntam” Lung e drumul Gorjului”, Brâncuși și-a ascuns fața la perete, ca să nu văd lacrimile ce-l podidiseră “.
Trasee eminesciene – pod de lumină între generații și neamuri 15 iunie 2025, PUTNA Proiectul „Trasee eminesciene”, desfășurat la Mănăstirea Putna în data de 15 iunie, a reunit sub același ideal al culturii și identității elevi și profesori din trei țări: România, Ucraina și Republica Moldova.
În sacralitatea Sfintei și Voievodalei Mănăstiri Putna, unde Dumnezeu coboară raiul pe pământ ZI DE POMENIRE A UNOR MARI PERSONALITĂȚI
Doliu național în Republica Moldova. Compozitorul Eugen Doga s-a stins din viață- Muzica lui – ecoul sufletului românesc
Comemorarea unui an de la trecerea la Domnul a doamnei Alexandrina CERNOV, membru de onoare al Academiei Române, critic, istoric literar și publicist, o conștiință vie a românității de dincolo de "gard", care a luptat pentru apărarea limbii și identității române în teritoriile Bucovinei aflate în Ucraina
În fagurele limbii române, dar cu un dangăt plin de jale, a sunat ultimul clopoțel la Liceul din vechea și româneasca vatră Voloca pe Derelui Deşi suntem de veacuri cu rădăcinile crescute în acest pământ străbun, ceea ce se întâmplă în ultima vreme cu şcolile noastre româneşti, cu limba română, trezeşte tristeţe şi ne pune în gardă. Nu găsim, până ce, nici răspuns la întrebarea: ce vom face din 2027, când din 33 de licee vom rămâne doar cu 4 licee cu limba română de predare și 9 bilingve (cu limba de predare în română și ucraineană)? E îngrijorător faptul că la Voloca, vatră veche românească, atestată documentar pentru prima dată cu aproape 500 de ani în urmă, în hrisovul emis de voievodul Petru Șchiopul din 30 martie 1575 (Teodor Bălan.”Documente bucovinene”, vol. I, 1507, 1653, pag 70- 73), conform legii ucrainene, din 2027, nu va mai fi liceu cu limba română de predare, ci doar gimnaziu, iar tinerii români își vor continua studiile la liceele cu limba ucraineană de predare din Cernăuți.
La Festival, cu pioase mesaje, au fost alături de participanți șeful ARM Cernăuți, Ruslan Zaparaniuk, și dna Irina Loredana Stănculescu, Consulul General al României la Cernăuți, adresându-le mulțumiri pentru păstrarea și promovarea tradițiilor popoarelor lor și pentru demonstrarea unității noastre în diversitate. În timpul evenimentului, participanții au împletit panglici cu toate culorile naționale într-o „Coroană a Prieteniei”, au desfășurat un „Prosop al Prieteniei” în semn de respect reciproc și au plantat un copac „Fagul Unității” pe teritoriul muzeului în aer liber.
Bravo Elena Matei! Felicitări! Elena Matei din Boianul Bucovinei a fost distinsă cu Diploma de gradul I la „Limba română” În lumea cuvintelor, unde nuanțele, sensurile și expresivitatea conturează identitatea unei limbi, Elena Matei, elevă în clasa a XI-a a liceului „Liderul” Ion Neculce din Boian, a reușit să impresioneze printr-o prestație demnă de admirație. Pe 15 mai 2025, în cadrul ceremoniei festive desfășurate la Centrul Cultural-Artistic „Ivan Mykolaiciuk” din Cernăuți, Elena a fost distinsă cu Diploma de gradul I la obiectul „Limba română” (secțiunea- Filologia), în cadrul etapei a II-a (regională) a Concursului Național de apărare a lucrărilor științifice, organizat sub egida Academiei Bucovinene Mici.
”O duminică a sufletului românesc” - astfel era Cernăuțiul pentru scriitorul Mircea Motrici. 18 ani fără Mircea Motrici! Noi, prietenii din Cernăuți, îi păstrăm într-o lacrimă de dor amintirea Veşnic pelerin pe drumul sufletului românesc, Mircea Motrici a înălțat poduri de flori ale prieteniei şi a purtat dorul românilor prin lumea întreagă Prietenul nostru, scriitorul Mircea Motrici, cel care a fost aproape 20 de ani corespondent al judeţului Suceava şi Regiunea Cernăuți la Radio România Actualităţi, de 18 ani, la 16 mai 2007, s-a înălţat „În clipa de hotar a unui clopot”, „în care zac” strămoşii săi „sublimi”, dar spiritul lui a rămas „Gânduri în lacrimă” printre noi, prietenii, la Cernăuţi.
Festivalul Etnofolcloric ” Doiniți păduri” - Savantul, Poetul, Profesorul Grigore Bostan a fost comemorat la baștină, satul Budeneț, comuna Ciudei, Storojineț, Ucraina – la 85 de ani de la naștere La 4 mai, la Budeneț, comuna Ciudei, baștina Poetului, Profesorului, Omului, Academicianului Grigore Bostan, s-a desfășurat cea de-a doua ediție a Festivalului Etnofolcloric ” Doiniți păduri”, dedicat celei de-a 85 aniversări de la nașterea marelui Bărbat al Neamului, Patriotului care a contribuit la renaşterea conştiinţei naţionale în Bucovina istorică, şi-a asumat menținerea spiritualităţii în această oază a românității înstrăinată de Ţară, care a fost și a rămas ”cu cerul umed în cununi de brazi aproape de tulpină şi de vatră...”, un ram înmugurit a acestei conștiințe naționale.
Înconjurată de sate românești ucrainizate, comuna Voloca și-a păstrat nealterate Limba, Credința și Tradițiile strămoșești. Or, Românii din Voloca sunt cei mai buni! Liceul din Voloca e o dovadă că limba română nu e un obstacol în calea afirmării - elevele Ana Lazarovici și Xenia Rogovei, învingătoare ale Olimpiadei naționale la limba și literatura română Cunoaștem cu toți proverbul popular că omul talentat e talentat în toate. Iar comuna Voloca pe Derelui e cunoscută lumii întregi nu doar prin meșteșugul rochiilor de mireasă, dar și prin personalitățile de vârf a acestei vetre românești, precum e folcloristul, Artistul poporului din Moldova, baritonul Ioan Paulencu, prin vestitul Taraf de Instrumente Populare ”Trandafir”, Ansamblul de dans ”Mărțișorr”, prin oamenii săi deosebiți. Or, volocenii, oameni harnici, pricepuți, sunt talentați în toate și întotdeauna cei mai buni. Astfel, printre tinerele talente volocene, care vor duce faima satului în viitor. sunt și cele două eleve de la Liceul din Voloca, care se numără printre cele mai bune și cu perspectivă instituții de învățământ din ținut, unde limba română e la ea, Acasă, Ana Lazarovici și Xenia Rogovei, învingătoare ale etapei a IV-a a Olimpiadei panucrainene la limba și literatura română ce s-a desfășurat recent în Transcarpatia.
Natalia Intotero, ministrul Culturii: O investiție de aproximativ 6,4 milioane de euro ne poartă într-o călătorie emoționantă prin viața satului românesc, reamintindu-ne de părinți, bunici și străbunici. Cu peste 155.000 de piese de patrimoniu, muzeul devine, din nou, casa memoriei țăranului român – un spațiu al autenticității și al tradiției.
Lumina din Lumina Învierii, tradiției neamului Românesc, ne-au adus-o românașii din Boianul Bucovinei Frumoasele obiceiuri și tradiții se mai păstrează și astăzi în vatra satului românesc – Boianul Bucovinei. Toate florile primăverii și-au revărsat aromele prin cântec, finețea, farmecul datinii, a portului popular, păstrat cu sfințenie de veacuri de românii din acest colț pitoresc de Țară, pe unde Miorița își poartă dorul românesc, la Festivalului Internațional Pascal ”Lumina Învierii – Bucurie și speranță”, organizat din inițiativa și prin osârdia tânărului cuplu Elena și Serghei Poclitar, președintele Asociației dezvoltării culturii și tradițiilor românești ”Boianul Bucovinei”, menit să revigoreze tradițiile străbune pe moșia cronicarului Ion Neculce, la baștina regretaților profesori și mari patrioți, soții Bizovi – Vasile și Eleonora.
La Cernăuți, cu sufletul frumos, de Ziua Poezieiю Poezia e muzica inimii.. "Poezia este tot ce merita sa ne amintim dintr-o viața”. Poezia este însăși viața cu toate bucuriile și durerile ei Pentru Ana Blandiana, de exemplu, poezia este o evadare către o lume idilică, momentul de întregire și inspirația divină. Despre adevărații poeți se spune că sunt mesagerii luminii divine, îngeri coborâți din cer să ne facă viața mai frumoasă, mai încărcată de sens și lumină. Ei vin arareori printre noi din Lumea Divinului, care nu cunoaște durerile și suferințele sufletești ale pământenilor. Nu o dată am intuit faptul că, în momentele lecturării unei cărţi de poezie, fiinţa noastră e cuprinsă de o liniște absolută de un farmec irezistibil. Poeziile parcă sunt niște ființe nevăzute translucide, care ne călăuzesc prin diversitatea lumilor imprevizibile în care trăiesc stările vieții umane specifice iubirii, dorului, durerii, fericirii, disperării, invidiei, regretelor …