Ion Cozmei comemorat la liceul din Cupca
11 martie 2025 | Categorie: Cultură
Ion Cozmei comemorat la liceul din Cupca Peste tot în aceste zile, ba mai calde, ba mai reci ale acestui Mărțișor, ce-i drept cam trist acum, este comemorată ziua de naștere poetului național al Ucrainei Taras Șevcenko. Alături de marele Cobzar ucrainean, marcăm post-mortem și ziua de naștere a poetului sucevean Ion Cozmei. Voi menționa că în acest an, marcăm 211 ani de la nașterea poetului național al Ucrainei, Taras Șevcenko și 74 de ani ai regretatului poet, traducător, epigramist, publicist, om de cultutră, Ion Cozmei din Suceava. Aproape în toate clasele se vorbește atât la lecțiile de literatură, dar și la alte obiecte despre viața și opera nemuritoare a Cobzarului ucrainean, dar și despre importanța traducerii operelor sale în alte limbi, noi, acordând importanță limbii române.
Româna – pe cale de dispariție în Cernăuți, în Ucraina. Și aceasta o face românul trădător și vânzător de neam cu mâna lui. Or, fiecare pasăre pe limba ei piere
4 martie 2025 | Categorie: Cultură
Româna – pe cale de dispariție în Cernăuți, în Ucraina. Și aceasta o face românul trădător și vânzător de neam cu mâna lui. Or, fiecare pasăre pe limba ei piere În pofida faptului că România sprijină și ajută Ucraina în acest sângeros război cu Rusia, printre eroii care luptă, au murit apărând Ucraina, sunt și mulți români, politica statului a rămas aceeași – se face tot posibilul să-i asimileze pe români, să se elimine limba română din școli. Parcă nu mai au altă ocupație parlamentarii ucraineni, decât să dea ”recomandări” consiliilor locale, directorilor de școli. Dar ce e mai dureros și trist: răul îl face tot românul cu propriile-i mâni, ambiții, cu servilitatea caracteristică iobagului.
Maria Iliuţ - dulcea privighetoare din Crasna Bucovinei
3 martie 2025 | Categorie: Cultură
Maria Iliuţ - dulcea privighetoare din Crasna Bucovinei De zeci de ori am scris despre această doamnă deosebită pe paginile ziarelor noastre. O cunosc de aproape 25 de ani şi o văd mereu neschimbată: tânără, energică, talentată, frumoasă, blândă, îngelegătoare şi foarte bună la suflet.
Constantin Brâncuși a făcut piatra să cânte... pentru omenire. Povestea neștiută a Coloanei Infinitului - 149 de ani de la nașterea renumitului sculptor
19 februarie 2025 | Categorie: Cultură
Brâncuși este simbolul nostru În fața "Coloanei infinitului" Simți că prinzi aripi, ca pasărea măiastră, Iubirea plutește la "Poarta sărutului", Brâncuși este și va fi mândria noastră. Fiu de țăran din Hobița cu forță-n brațe Cu putere de creație și zidire , A făcut piatra să cânte,să se-nalțe, Spre a fi opera de desăvârșire... Gândurile lui au prins formă și culoare, Într-o operă de mare-nsemnatate, Coloana infinită se-naltă spre soare, Strălucind peste timp în eternitate. Alaturi de el stăm la "Masa tăcerii" Cu douăsprezece scaune rotunjite, Ce așteaptă-n tăcere lungă musafirii, Ca jumătăți de sferă perfect lustruite. Brâncuși e simbolul nostru national, Chiar dacă și francezii l-au adoptat, Este și rămâne artistul Universal Cu opere originale,de neegalat! Drepturi rezervate de autor Valentina Petraru An de an, la data de 19 februarie sărbătorim Ziua Națională Constantin Brâncuși, pentru a-l omagia pe artistul care a revoluționat limbajul plastic și care continuă să fie și astăzi unul dintre marii ambasadori ai țării noastre. A oferit creația sa întregii lumi, fiecărui suflet care a trecut pragul atelierului său din Paris, dar Constantin Brâncuși va aparține etern poporului român. Exprimarea esenței în sculptură, eleganța formei, îmbinarea artei populare cu rafinamentul parisian sunt doar câteva dintre elementele definitorii pentru cel care a pus sufletul românesc în forme universale. Ne înclinăm astăzi în fața simplității unui geniu care a făcut istorie prin opera sa, fiind recunoscători pentru amprenta de neclintit a harului său și neprețuita contribuție pe care uriașul sculptor a avut-o în îmbogățirea culturii universale”, a declarat ministrul Culturii, Lucian N. Romascanu Născut la data de 19 februarie 1876, în satul Hobiţa, județul Gorj, Constantin Brâncuși este unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului XX. Lucrările sale, adevărate capodopere, atrag publicul să treacă pragul muzeelor, iar pe noi să ne mândrim că România a dat lumii unul dintre marii creatori de geniu. Coloana Infinită este o operă a sculptorului Constantin Brâncuși, parte a trilogiei Ansamblului Monumental din Târgu-Jiu, compus din ”Coloana Infinită”, ”Poarta Sărutului” și ”Masa Tăcerii.
Pe aripi de poezie, Acasa la Grigore Vieru, Pererita, Republica Moldova
17 februarie 2025 | Categorie: Cultură
Ca de fiecare data, sunt mandra de prestatia participantilor din Ucraina pe scena acestui festival, ma refer la frumoasa familie Serghei-Elena Poclitar , (surorile Sofia si Anastasia), insotite de alti elevi talentați din Boian, la mica noastra vedeta bucovineana Daria Crețu si îngerul ei păzitor Daniela Ignat, despre care cu siguranță voi relata la Radio Ucraina Internațional)
Mircea Mintenco – 85 de ani de neuitare
17 februarie 2025 | Categorie: Cultură
Mircea Mintenco – 85 de ani de neuitare (In memoriam) La 17 februarie anul curent se împlinesc 85 de ani de când a văzut lumina zilei ucraineanul cu rădăcini românești Mircea Mintenco din satul Cuciurul Mare din zona Storojinețului. Tot anul acesta se împlinesc 5 ani de când a plecat spre un alt tărâm. Mircea Mintenco, pe care l-am cunoscut personal, cunoștea bine limba
Când era o crimă să fii român, a aprins lumina ”Zorilor Bucovinei”, menținând spiritul românesc în Bucovina înstrăinată – astăzi, fostul redactor-șef, poetul Ion Chilaru ar fi împlinit 88 de ani
15 februarie 2025 | Categorie: Cultură
Când era o crimă să fii român, a aprins lumina ”Zorilor Bucovinei”, menținând spiritul românesc în Bucovina înstrăinată – astăzi, fostul redactor-șef, poetul Ion Chilaru ar fi împlinit 88 de ani A avut curajul să permită arborarea tricolorului Românesc, în august 1991, chiar în geamul ziarului ”Zorile Bucovinei”, organului de presă al Comitetului regional Cernăuți al Partidului Comunist din URSS.
S-a născut în ziua în care este sărbătorită iubirea! A cântat iubirea de Neam, Țară, Limbă, Mamă, Femeie – 16 ani fără marele poet Grigore Vieru
14 februarie 2025 | Categorie: Cultură
”Basarabia este un copil înfășurat în sârmă ghimpată, la fel precum Bucovina… Iubire, Patrie, Libertate, Mamă și Limbă - sunt cuvintele care definesc opera şi viaţa celui care a fost marele poet român Grigore Vieru. Marele poet al neamului nostru, Grigore Vieru, cel care a reușit prin simplitatea versurilor sale să cultive în sufletul a zeci de generații dragostea de neam și țară, de limba română și valorile naționale, ar fi împlinit astăzi 90 de ani. Grigore Vieru a scris cele mai frumoase poezii de dragoste. Dragostea de mamă, de Țară, de Neam…Or, Dragostea este cel mai profund sentiment ce menține viața pe pământ !
Un an fără Maestrul Mihai Amihalachioaie, vestitului artist din Republica Moldova, originar din ținutul Herței
14 februarie 2025 | Categorie: Cultură
Un an fără Maestrul Mihai Amihalachioaie, vestitului artist din Republica Moldova, originar din ținutul Herței A fost un veritabil instumentist, muzician, dirijor, compozitor, Maestru în Artă... Mihai Amihalachioaie s-a născut și și-a petrecut copilăria în satul Molnița, din raionul Herța. De mic a îndrăgit muzica, instrumentele muzicale, în special acordeonul. Anume ca acordeonist s-a afirmat în lumea muzicii. A studiat muzica la Chișinău. A condus orchestra de muzică populară „Busuioc Moldovenesc”, pe urmă a devenit director și dirijor al Orchestrei de Cameră Municipale „Camerata” din Chișinău.
La Crasna, o oază de eternitate românească, portul și cântecul popular, tradițiile străbune sunt păstrate cu pietate în lada cu zestre a crăsnenilor.
13 februarie 2025 | Categorie: Cultură
La Crasna, o oază de eternitate românească, portul și cântecul popular, tradițiile străbune sunt păstrate cu pietate în lada cu zestre a crăsnenilor. Or, acest neam semeț de la poale de Carpați și-a păstrat de-a lungul anilor, aflându-se sub diverse cârmuiri, cele sfinte ale neamului, comoara folclorică moștenită din moși-strămoș, limba, credința, portul și cântecul popular. Le păstrează cu sfințenie ca să le scoată în lume, etalându-și cea mai frumoasă și de preț zestre.
La 13 februarie 1896 a trecut la cele veșnice „Creangă al Bucovinei”. În Boian Bucovina, în curtea Bisericii Adormirea Maicii Domnului, la altarul căreia a slujit în anii 1857-1859, preotului și scriitorului Iraclie Porumbescu i-a fost adus un prinos de recunoștință prin înălțarea unui bust
13 februarie 2025 | Categorie: Cultură
La 13 februarie 1896 a trecut la cele veșnice „Creangă al Bucovinei”. În Boian Bucovina, în curtea Bisericii Adormirea Maicii Domnului, la altarul căreia a slujit în anii 1857-1859, preotului și scriitorului Iraclie Porumbescu i-a fost adus un prinos de recunoștință prin înălțarea unui bust În Boian Bucovina, în curtea Bisericii Adormirea Maicii Domnului, ce-l are ca ctitor pe vornicul Ion Neculce, la altarul căreia a slujit în anii 1857-1859. preotului și scriitorului Iraclie Porumbescu, un mare patriot și apărător al credinţei ortodoxe, luptător neînfricat pentru cauza naţională a românilor din Bucovina anexată de Imperiul habsburgic, i-a fost adus un prinos de recunoștință prin înălțarea unui bust, grație gospodarului și patriotului Vasile Botă, îndeplinind astfel dorinţa și ideea de a-l readuce în curtea sfântului locaș de închinare pe cel care i-a păstorit în momente de mare cumpănă pentru sfânta ctitorie şi credinţa ortodoxă, inspirată de un alt mare patriot al Boianului și al Bucovinei, regretatul profesor Vasile Bizovi. Anume lui îi aparține ideea înălțării bustului tatălui ilustrului compozitor Ciprian Porumbescu – autorul nemuritoarei Balade. Bustul dezvelit la Boian este prima statuie dedicată lui Iraclie Porumbescu din întregul spațiu românesc. Lucrarea este creația tânărului sculptor Cristian Bota din Boian.
Pentru pace, pentru pace… Grigore Vieru – Luceafărul de peste Prutбpoetul îndrăgit de toți
13 februarie 2025 | Categorie: Cultură
Pentru pace, pentru pace… Grigore Vieru – Luceafărul de peste Prutбpoetul îndrăgit de toți Despre marele poet basarabean Grigore Vieru vorbim oricând cu drag, emoție, admirație și... regret. Regretăm faptul că la cei 0 de ani, pe care avea să-i împlinească, în acest an jubiliar 2025, vorbim despre acest mare român și patriot basarabean la timpul trecut. Dar un poet și încă unul de talia lui Grigore Vieru nu moare niciodată. Trece pe un alt tărâm fizic, rămâne pururi printre noi spiritual. Mereu al nostru, mereu același, mereu și la nesfârșit. Nu înzadar, un alt recunoscut scriitor, patriot și ziarist din republica Moldova, neuitatul și iar cu părere de rău, regretatul, Nicolae Dabija l-a numit „Fratele lui Eminescu”. Mai este numit și „Luceafărul de dincolo de Prut”. Neuitatul GRIGORE VIERU.
Doar amintirile, frumoase, răvășitoare, rămân pentru toată viața. O întâlnire de neuitat la Liceul din Boian-Hlinița a actualilor și foștilor absolvenți
4 februarie 2025 | Categorie: Cultură
Doar amintirile, frumoase, răvășitoare, rămân pentru toată viața. O întâlnire de neuitat la Liceul din Boian-Hlinița a actualilor și foștilor absolvenți Am trăit cu toții un moment magic — întâlnirea cu amintirile…, cu copilăria, cu tinerețea. De la promoțiа anului 1965, până la cei mai tineri absolvenți, povești de neuitat, frumoase, zglobii, cum e doar pruncia, din anii de școală, cei mai fericiți ani din viața omului.
Ambasadorul României în Ucraina, Alexandru Victor Micula, a vizitat Liceul Nr 6 ”Alexandru cel Bun” din Cernăuți
3 februarie 2025 | Categorie: Cultură
Ambasadorul României în Ucraina, Alexandru Victor Micula, a vizitat Liceul Nr 6 ”Alexandru cel Bun” din Cernăuți Împreună cu adjunctul șefului Administrației Militare Regionale Cernăuți Roman Greba, consulul general al României la Cernăuți, Irina Loredana Stănculescu, directorul Departamentului Educație și Știință Oksana Sakrier, a vizitat Liceul Nr. 6 din Cernăuți ”Alexandru cel Bun” Liceul Nr. 6 ”Alexandru cel Bun” cu predarea disciplinelor în limba română, este una dintre instituțiile de vârf ale învățământului secundar general din regiunea Cernăuți.
Cât trecutu-l ţinem minte, mai există lucruri sfinte – la Muzeul istorico-etnografic al Liceului din Iordănești, în oaza căruia pulsează istoria românească de la Ștefan cel Mare încoace.
3 februarie 2025 | Categorie: Cultură
Suita de evenimente, consacrate patrimoniului cultural românesc din nordul Bucovinei, a debutat cu vizita la Muzeul istorico-etnografic al Liceului din Iordănești, unde directorul prof. Vasile Ioneț a făcut o impresionantă prezentare a patrimoniul local. Înalții oaspeți din România au rămas fascinați de primirea călduroasă de către directorul Liceului Vasile Ioneț, de dragostea față de limbă, datini, neam, a românașilor care învață în acest templu al dăinuirii neamului. I-a impresionat mult Muzeul istorico-etnografic al Liceului din Iordănești, în oaza căruia pulsează istoria românească de la Ștefan cel Mare încoace.
