20 martie 2019
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

TRĂIM CU EMINESCU

15 ianuarie 2016 | Categorie: Eminesciana

Eminescu e al nostru pentru totdeauna, aşa cum ne sunt buneii şi străbunii. ...aprind la biserică o lumânare pentru odihna sufletului celui ce luceşte în ceruri şi stă de strajă graiului nostru românesc

ASTĂZI S-A NĂSCUT CEL FĂR’DE-NCEPUT…

15 ianuarie 2016 | Categorie: Eminesciana

Noi credem neabătut, aşa cum ne-a spus însuşi Poetul, că aparţine unui lanţ familial ce-şi are începutul din epoca domnitorului Alexandru cel Bun... Revenind la numeroasele ipoteze privind geneza Poetului, nu poate să nu ne copleşească şi un sentiment de mândrie că atâtea neamuri ar vrea să fie al lor şi că Eminescu e peste tot, ni numai printre români

ASTĂZI ŞI ÎNTOTDEAUNA, ÎNTRUPAŢI CU EMINESCU LA CERNĂUŢI

16 iunie 2015 | Categorie: Eminesciana

În ziua când Cernăuţiul, cu toţi românii din lume, se opreşte din forfota-i obişnuită pentru a sta cu Poetul de vorbă, suntem mai dragi lui Dumnezeu. Implicaţi cu sufletul şi ca parteneri informativi în evenimentul de excepţie al pogorârii duhului eminescian peste oraşul adolescenţei sale, ziariştii de la „Zorile Bucovinei” au fixat fiecare clipă...

Eminescu, în ianuarie 2015

20 ianuarie 2015 | Categorie: Eminesciana

Alegerea zilelor de 13 şi 14 a fost explicată de Carmen Veronica Steiciuc, coordonatoarea festivalului şi reprezentantă a ambelor instituţii cu care începe enumerarea organizatorilor, Centrul Cultural Bucovina, unde este consultant artistic, şi Societatea Scriitorilor Bucovineni, căreia îi este preşedintă, prin dorinţa de a da posibilitatea celor invitaţi să participe pe 15 ianuarie 2015 la Zilele Eminescu de la Botoşani – despre care scriitorul botoşănean Nicolae Corlat avea să spună câteva lucruri deosebite la Suceava -, cărora, a subliniat, manifestarea sucevenilor le este “o completare”, la Botoşani fiind premiată poezia, iar la Putna cele mai bune lucrări de exegeză a creaţiei eminesciene.

Eminescu, omul mai-mult-ca-perfectului-iubirii

20 ianuarie 2015 | Categorie: Eminesciana

Ne amintim acum aşadar ziua de 21 Ghenari, când, în iarna lui 1850, preotul Ioan Stamate l-a botezat pe pruncul Mihail, fiul căminarului Gheorghe Eminovici şi al doamnei sale Raluca, în cristelniţa bisericii Uspenia din Botoşani, naş fiindu-i bunicul stolnic Vasile Iuraşcu, cel care s-a lepădat de Satana în numele unui prunc cu stea în frunte - şi i-a înscris naşterea şi botezul în mitrica acelui an, la numărul 3 al primei pagini din registru, fără să ştie că, scriind acele rânduri, consfinţeşte un act solemn de-o însemnătate unică pentru cultura română.

LA EMINESCU – ÎNTR-O UNICĂ SUFLARE ROMÂNEASCĂ

17 ianuarie 2015 | Categorie: Eminesciana

Un omagiu de la Mănăstirea Putna, Catedrala veşnicei odihne a lui Ştefan cel Mare, i-a adus Marelui Eminescu ÎPS Arhimandritul Melchisedec Velnic, starețul Voievodalei ctitorii (unde Eminescu a fost comemorat cu o zi înainte), prin misiunea culturală iniţiată de a veni cu o ceata de colindători, coborâtă de pe plaiurile Vicovului de Sus, „de la oştenii lui Ştefan cel Mare”, după cum a sensibilizat şi Excelenţa Sa dna Eleonora Moldovan,

Mihai Eminescu şi oraşul lui Alexandru cel Bun

14 ianuarie 2015 | Categorie: Eminesciana

Din Ipoteşti, „satul din legendă”, porneşte Mihăiţă Eminovici la vârsta de opt anişori spre capitala Bucovinei, aflată sub dominaţie habsburgică, pentru a fi înscris la Şcoala „National-Hauptschulle”. Aici, purtând în suflet imaginea miraculoasă a meleagurilor natale cu „lacul codrilor albastru” şi basmul despre Călin, povestit de bătrânul prisăcar Miron cu vocea lui domoală şi plină de vrajă, însoţit pe străzile cernăuţene de chipul dulce al mamei şi de dorul de libertate, copilul, crescut în sânul naturii, a continuat să soarbă cu nesaţ din izvorul nesecat al cunoştinţelor.

CU DUHUL ADEVĂRULUI, ONORÂNDU-NE PE NOI…(Respiraţii eminesciene la Botoşani)

18 iunie 2014 | Categorie: Eminesciana

Durerile şi aspiraţiile româneşti din nordul Bucovinei au pulsat în emoţiile scriitorilor Doina Cernica şi Lucia Olaru-Nenati...

OPREŞTE-TE, CLIPĂ! EŞTI ATÂT DE FRUMOASĂ! ... CU EMINESCU

17 iunie 2014 | Categorie: Eminesciana

La 15 iunie, în dulcea Bucovină a nins abundent cu suave petale de crin şi de trandafir, cu vibraţii sacrale şi arome de flori de tei, la ambele statui ale celui mai iubit Poet al românilor – Mihai EMINESCU, care, prin respiraţia spiritului, dăinuie de dincolo de moarte. Ne-am regăsit şi de data aceasta, cu trepidante emoţii, în lacrima înălţătoare din îndoliatul prour al dimineţii de duminică, bucuria revederii fiindu-ne nuanţată de dureri şi tristeţi, culminând cu ultimele evenimente dramatice din Ucraina. Or, comemorarea celor 125 de ani de la trecerea în eternitate a Poetului Mihai EMINESCU ne-a adus senzaţia regretului înălţării şi dăinuirii Neamului prin durere.

EMINESCU – Mântuitorul întru Absolut

15 mai 2014 | Categorie: Eminesciana

COMEMORĂM, la 15 iunie 2014, un secol şi un sfert de la asa­sinarea fizică a Poetului Na­ţional al românilor de pretu­tindeni: M I H A I E M I N E S C U

SĂ FI FOST BUSTUL LUI T. ŞEVCENKO TOT „HULIGANI” ERAU CLASIFICAŢI, CE PEDEAPSĂ LI SE APLICA?

8 februarie 2014 | Categorie: Eminesciana

„Huliganii care au profanat bustul lui Mihai Eminescu au fost pedepsiţi”. Uluitor!!! „Huliganii”? Nu criminalii?

NE OCROTEŞTE ŞI NE ÎNVEŞNICEŞTE

16 ianuarie 2014 | Categorie: Eminesciana

La Cernăuţi Eminescu a fost cântat şi recitat cu mai mult suflet, cu mai profundă afecţiune decât pe tărâmurile unde românii au parte de libertate şi adevăr.

“Marea Carte a Destinelor” despre naşterea lui Mihai Eminescu (basm)

3 noiembrie 2013 | Categorie: Eminesciana

Totul a început într-o seară geroasă de iarnă, într-un sat liniştit unde doar păsările cerului, libere şi nestingherite cereau zgomotos pe la câte o fereastră mici firimituri de pâine. Noaptea, în măreţia ei, paznic al tainelor şi martor al iubirii cântate de poeţi veghea la siguranţa muzelor dornice să zburde printre linii melodice şi poezie.

EMINESCU ÎN PROFUNZIME. DAR PENTRU CINE?

29 iunie 2013 | Categorie: Eminesciana

După manifestările comemorative, din 15 iunie, de la Cernăuţi şi Hliboca, ce au purtat mai mult o tentă decorativă şi declarativă, Zilele eminesciene au continuat cu momente de care, noi, „chipuri de lut”, avem parte mai rar în „cercul nostru strâmt”, afectat de morbul unor abordări superficiale a tot ce întruchipează geniul naţional al românilor. După cum s-a anunţat în „Zorile Bucovinei”, Editura „Alexandru cel Bun” şi Societatea Scriitorilor Români din Cernăuţi au organizat o întâlnire cu eminescologul dr. Nicolae Georgescu şi directoarea Editurii „Floare Albastră”, dna Doina Rizea-Georgescu din Bucureşti, cu binecunoscutul bucovinean, istoricul şi criticul literar, prof. Nicolae Cârlan, precum şi cu doctorul în istorie Ovidiu-Alexandru Vintilă, redactor-şef al revistei „Bucovina literară”. Absenţa de la această întâlnire a profesorilor şcolari de limba şi literatura română, a specialiştilor de profil de la cabinetele metodice din cele patru raioane, unde mai există şcoli cu predarea în limba română, mă fac să cred...

CE PĂRERE AVEŢI DESPRE INSTALAREA ŞI DECAPITAREA BUSTULUI LUI EMINESCU LA HLIBOCA?

20 iunie 2013 | Categorie: Eminesciana

Noi, românii din acest colţ înstrăinat de Ţară, am ajuns iarăşi timpuri vitregite, când ni se înăbuşă suflul naţional şi suntem desconsideraţi ca neam.