...la 12 ianuarie, în cadrul Zilei culturii româneşti, s-a desfăşurat recitalul de poezie eminesciană – „Eminescu în suflet şi în gând”, organizat de Centrul Bucovinean de Artă (președinte Iurie Levcic) și Asociaţia Cadrelor Didactice de Etnie Română din Ucraina (președinte Lilia Govornean).
Astăzi, la Gimnaziul nr.6 „Alexandru cel Bun din Cernăuţi”, s-a desfăşurat ediţia a 14-a a Concursului regional de recitare a versurilor eminesciene, organizat de Societatea Scriitorilor Români din Cernăuţi, în colaborare cu alte asociaţii naţional-culturale româneşti din ţinut,cu ajutorul Direcţiei învăţământ şi ştiinţă a ARS Cernăuţi şi cu sprijinul Consulatul General al României la Cernăuţi.
Deocamdată .mai putem cânta și dansa, și noi abuzăm până peste cap de un asemenea ”privilegiu”, după cum încearcă unii să ni-l prezinte și să-l fluture drept stindardul unei mari izbânzi, deși nu este altceva decât libertatea imaginară pe care ne-o permite lungimea lanțului, care oricând poate fi scurtat la moftul oricărui funcționar al statului ucrainean actual, fiindcă drepturile minoritarilor în această țară nu sunt după legile și principiile universale, iar observatorii europeni care veghează deosebit de vigilent în alte țări astfel de situații, aici le trec cu vederea în mod inexplicabil, dar cinic
După bucuria inaugurării şi sfinţirii, la 14 iunie, în Cernăuţii lui Eminescu, a noului sediu al Şcolii Populare de Artă şi Civilizaţie Românească, cu şi o mai mare durere şi tristeţe în suflet am venit în Anul Centenarului Unirii şi la acest 15 iunie, la bustul lui Mihai Eminescu ce-i înveşniceşte nemurirea din curtea casei iubitului său dascăl Aron Pumnul,
Îndemna Mihai Eminescu. Într-o societate românească divizată, bântuită de tot felul de trădare, societate ce îşi pierde identitatea de la o zi la alta, a reveni la Eminescu, fie şi măcar de 2 ori pe an – la 15 ianuarie şi la 15 iunie – este o întoarcere la Rădăcini,
Se presupune că una dintre poezii - „Stelele-n cer”, a fost scrisă de Poet chiar cu o oră înainte de a muri
Pierdut în bălării şi buruieni,
Pentru că apreciez foarte mult activitatea dumneavoastră, tot ceea ce publică „Zorile Bucovinei”, aş dori să fac o mică donaţie lunară, pe care o puteţi folosi
Pentru 2016, Victor Crăciun a mai descoperit un moment: 150 de ani de la apariţia numelui Eminescu în spiritualitate, prin schimbarea benefică a numelui său din acte, Eminovici, de către Iosif Vulcan şi a considerat că evenimentul „trebuie transformat dintr-o simplă aniversare a 150 de ani la apariţia numelui său pe frontispiciul scrisului naţional şi universal într-o sărbătoare a culturii şi într-un moment de eclerare a ei pe plan mondial”, cum îi motivează Victor Crăciun importanţa într-o adresă oficială.
În centrul atenţiei s-a aflat Casa pe cale de dispariţie. La drept vorbind, starea acesteia este o expresie a situaţiei românilor din ţinut. Limba, spiritualitatea noastră nu ar arăta mai bine dacă ar avea forme materiale.
15 iunie, ziua întreagă am vorbit, am visat, ne-am plimbat cu Eminescu prin oraşul veşniciei sale. Stăm la sfat şi în alte zile: când ne doare sufletul – cu armonia alinătoare a versului, când ni se deşteaptă spiritul de revoltă – cu publicistica-i combativă, când avem nevoie de-un suport moral – cu tot ce ne-a lăsat moştenire în creaţia sa.
Organizate sub patronajul Consulatului General al României la Cernăuţi, prin osârdia Excelenţei Sale Eleonora Moldovan, Consulul General al României la Cernăuţi, Societăţii Scriitorilor Români din Cernăuţi şi Societăţii „Mihai Eminescu”, suita de manifestări a debutat cu depuneri de flori la bustul lui Mihai Eminescu din Curtea casei lui Aron Pumnul, la monumentul juvenil al Poetului din centrul Cernăuţiului, locuri sfinţite de Pronia cerească, unde paşii lui Eminescu se resimt ori de câte ori venim să ne închinăm la Luceafăr...
Eminescu e al nostru pentru totdeauna, aşa cum ne sunt buneii şi străbunii. ...aprind la biserică o lumânare pentru odihna sufletului celui ce luceşte în ceruri şi stă de strajă graiului nostru românesc
Noi credem neabătut, aşa cum ne-a spus însuşi Poetul, că aparţine unui lanţ familial ce-şi are începutul din epoca domnitorului Alexandru cel Bun... Revenind la numeroasele ipoteze privind geneza Poetului, nu poate să nu ne copleşească şi un sentiment de mândrie că atâtea neamuri ar vrea să fie al lor şi că Eminescu e peste tot, ni numai printre români
În ziua când Cernăuţiul, cu toţi românii din lume, se opreşte din forfota-i obişnuită pentru a sta cu Poetul de vorbă, suntem mai dragi lui Dumnezeu. Implicaţi cu sufletul şi ca parteneri informativi în evenimentul de excepţie al pogorârii duhului eminescian peste oraşul adolescenţei sale, ziariştii de la „Zorile Bucovinei” au fixat fiecare clipă...