21 august 2017
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

SFATUL SCRIITORICESC DE LA CERNĂUŢI şi PUTNA din 14-15 august 1943.

29 decembrie 2015 | Categorie: Istoria neamului

(Un comentariu pe marginea broşurii cu acelaşi nume, tipărită la Editura Cercului “Bucovina literară”, Cernăuţi, 1943)

LA CERNĂUŢI, ÎNTR-O ROMÂNIE MARE

2 decembrie 2015 | Categorie: Istoria neamului

... în oaza românităţii din Cernăuţi, în ZIUA SFÂNTĂ A LIBERTĂŢII, jertfa de mii de ani a NEAMULUI a făcut să ne regăsim într-o ROMÂNIE MARE, în care inimile noastre, ale românilor risipiţi prin lume de vitregiile istoriei, înstrăinaţi de ŢARĂ şi despărţiţi de fraţii de sânge printr-un gard de sârmă ghimpată, au bătut în unison cu inima PATRIEI noastre istorice.Organizate la cea mai majoră notă de Consulatul General al României la Cernăuţi, graţie dnei Eleonora Moldovan...

GHEORGHE ASACHI, ARTUR ŞI PAUL VERONA – CTITORII CONŞTIINŢEI NOASTRE NAŢIONALE

15 noiembrie 2015 | Categorie: Istoria neamului

...graţie dnei Eugenia Cimborovici-Teodoreanu, preşedintele Fundaţiei Civice Raionale „Gheorghe Asachi” Herţa, dlui Alexandru Teodoreanu, director programe la Asociaţia „Stindard” din Bucureşti, la 13 noiembrie curent, în or. Herţa, a avut loc un eveniment cultural de anvergură cu genericul: „Prin ei dăinuieşte conştiinţa de neam”, consacrat marelui cărturar şi deschizător de drumuri Gheorghe Asachi, trecut la cele veşnice acum 146 de ani, renumiţilor pictori români Artur şi Paul Verona, plecaţi în eterna cu 69 şi, respectiv, 49 de ani în urmă, 180 de ani de la înfiinţarea, de către părintele spiritual al Herţei, Gheorghe Asachi, a primei instituţii de învăţământ superior în limba română din Moldova – Academia Mihăileană (1835-1847), suită de manifestări organizate de Fundaţia Civică Raională „Gheorghe Asachi” Herţa,

ECOURILE PRIMULUI RĂZBOI MONDIAL ÎN INIMILE BOINCENILOR

10 septembrie 2015 | Categorie: Istoria neamului

La 23 august 1914, ruşii au intrat în Boian, au spart 84 de prăvălii, jefuindu-le. Mărfurile care nu le-au putut lua cu ei, le-au aruncat în drum, dând foc la mai multe case.

Iancu Flondor, cavalerul Unirii, – o prezenţă vie în conştiinţa românilor din Bucovina

19 iulie 2015 | Categorie: Istoria neamului

Ziarul „Zorile Bucovinei”, Societatea Jurnaliştilor Români Independenţi din regiunea Cernăuţi, în colaborare cu cotidianul independent „Crai Nou” din Suceava și filiala Suceava a Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, organizează, la 30 iulie, cu începere de la ora 13.00, în casa mare a „Zorilor Bucovinei”, de pe strada ce a purtat numele distinsului înaintaş, o manifestare comemorativă cu genericul „Iancu Flondor – providenţialul cavaler al Unirii”.

Pârcălabii (comandanţii garnizoanei) Cetăţii Hotinului – dovadă a vechimii şi originii moldoveneşti (româneşti) a acestei măreţe fortificaţii.(II)

7 iulie 2015 | Categorie: Istoria neamului

Moldova feudală dintre Carpaţii Orientali şi Nistru, condusă de mari domni creştini (cum au fost Petru I Muşat, Alexandru cel Bun, Ştefan cel Mare, Bogdan al III-lea, Petru Rareş, Alexandru Lăpuşneanu, Miron Barnovschi, Ioan Vodă cel Cumplit, Vasile Lupu), a reuşit să-şi apere autonomia şi integritatea teritorială...

ÎN GALIŢIA, PE URMELE VOIEVOZILOR MOLDAVI

24 iunie 2015 | Categorie: Istoria neamului

Spre marea noastră bucurie şi aici, la Saltzbork, ne-a zâmbit norocul. Am aflat că patronul restaurantului e pe loc. Adevărul e, când ni s-a prezentat, am pierdut darul vorbirii. Nu mai rămânea nici o îndoială – în faţa noastră stătea un adevărat român, urmaş al voievodului Basarab.

CUM S-A CONSTRUIT PALATUL CULTURAL AL ROMÂNILOR DIN CERNĂUŢI CU LEUL SĂRACULUI

23 aprilie 2015 | Categorie: Istoria neamului

Fostul Palat Cultural al Românilor din Cernăuţi, naţionalizat de sovietici şi transformat în Casa ofiţerilor, ...pe dinăuntru e ca un monstru înfiorător această clădire, faţă de care, se pare, românii noştri nu mai manifestă nici un interes, lăsând-o în pacea Domnului.

FILE DIN ISTORIA SATULUI ROPCEA: CASA DE CULTURĂ

20 martie 2015 | Categorie: Istoria neamului

...căminul cultural a fost deschis în 1947, în casa gospodarului Vasile Borcea, bietul om şi-a „câştigat” moartea din cauza bunăstării obţinute prin muncă istovitoare. La 13 iunie 1941 a fost deportat împreună cu soţia şi trei copii.

Pârcălabii (comandanţii garnizoanei) Cetăţii Hotinului – dovadă a vechimii şi originii moldoveneşti (româneşti) a acestei măreţe fortificaţii.

14 martie 2015 | Categorie: Istoria neamului

MOTTO: „Stă cetatea din Hotin /Răstignită pe o zare/Şi puţin câte puţin/Se-covoaie-ncet şi moare….. Răstignită pe o zare /Stă cetatea din Hotin/Iar pe turle-n loc de floare/Creşte iarba de pelin…..Iarba-amară de pelin /Pe cetatea din Hotin...” (versuri din poezia “Cetatea din Hotin” aparţinând poetului cernăuţean Vasile Tărâţeanu)

„Să mă-ntorc din pribegii pe cărări de veşnicii”

10 martie 2015 | Categorie: Istoria neamului

„Bădiţa Dumitru a trăit cu dorul în suflet – a sperat să se întoarcă acasă. Evident, n-a avut posibilitate, în timpul dominaţiei comuniste, să revină la baştină. A visat mereu că-şi îmbrăţişează fraţii şi surorile şi cu acest vis s-a stins.

ALEXIE MORARIU – FIGURĂ PROEMINENTĂ ÎN GALERIA DIRECTORILOR ŞCOLII DIN BOIAN

17 februarie 2015 | Categorie: Istoria neamului

În Albumul ce ne-a fost trimis de boincenii din Canada găsim o fotografie...

ŞI-A DESCOPERIT BUNICUL STRĂJER

4 februarie 2015 | Categorie: Istoria neamului

Războiul, ocuparea nordului Bucovinei de către sovietici l-au despărţit definitiv pe Constantin Alisavetei de familie...

VASILE BIZOVI –LUMINĂ DE VEGHE ÎN CATEDRALA SPIRITUALITĂŢII NEAMULUI

1 februarie 2015 | Categorie: Istoria neamului

Apropo, prin anii’ 90, după prăbuşirea epocii roşii a comunismului, când se miza pe o renaştere naţională, Patriotul Vasile Bizovi a fost sufletul românismului în Bucovina înstrăinată de Ţară

GRIGORE NANDRIŞ A FOST OMAGIAT LA BAŞTINĂ

27 ianuarie 2015 | Categorie: Istoria neamului

Nu cred că există altă localitate în nordul Bucovinei ce s-ar mândri cu un număr atât de mare de personalităţi (peste 100), care s-au născut în Mahala, comună românească de pe malul Prutului, atestată pentru prima dată documentar în anul 1472, când a fost dăruită mănăstirii Putna de domnitorul Ştefan cel Mare.