La 23 august 1914, ruşii au intrat în Boian, au spart 84 de prăvălii, jefuindu-le. Mărfurile care nu le-au putut lua cu ei, le-au aruncat în drum, dând foc la mai multe case.
Ziarul „Zorile Bucovinei”, Societatea Jurnaliştilor Români Independenţi din regiunea Cernăuţi, în colaborare cu cotidianul independent „Crai Nou” din Suceava și filiala Suceava a Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, organizează, la 30 iulie, cu începere de la ora 13.00, în casa mare a „Zorilor Bucovinei”, de pe strada ce a purtat numele distinsului înaintaş, o manifestare comemorativă cu genericul „Iancu Flondor – providenţialul cavaler al Unirii”.
Moldova feudală dintre Carpaţii Orientali şi Nistru, condusă de mari domni creştini (cum au fost Petru I Muşat, Alexandru cel Bun, Ştefan cel Mare, Bogdan al III-lea, Petru Rareş, Alexandru Lăpuşneanu, Miron Barnovschi, Ioan Vodă cel Cumplit, Vasile Lupu), a reuşit să-şi apere autonomia şi integritatea teritorială...
Spre marea noastră bucurie şi aici, la Saltzbork, ne-a zâmbit norocul. Am aflat că patronul restaurantului e pe loc. Adevărul e, când ni s-a prezentat, am pierdut darul vorbirii. Nu mai rămânea nici o îndoială – în faţa noastră stătea un adevărat român, urmaş al voievodului Basarab.
Fostul Palat Cultural al Românilor din Cernăuţi, naţionalizat de sovietici şi transformat în Casa ofiţerilor, ...pe dinăuntru e ca un monstru înfiorător această clădire, faţă de care, se pare, românii noştri nu mai manifestă nici un interes, lăsând-o în pacea Domnului.
...căminul cultural a fost deschis în 1947, în casa gospodarului Vasile Borcea, bietul om şi-a „câştigat” moartea din cauza bunăstării obţinute prin muncă istovitoare. La 13 iunie 1941 a fost deportat împreună cu soţia şi trei copii.
MOTTO: „Stă cetatea din Hotin /Răstignită pe o zare/Şi puţin câte puţin/Se-covoaie-ncet şi moare….. Răstignită pe o zare /Stă cetatea din Hotin/Iar pe turle-n loc de floare/Creşte iarba de pelin…..Iarba-amară de pelin /Pe cetatea din Hotin...” (versuri din poezia “Cetatea din Hotin” aparţinând poetului cernăuţean Vasile Tărâţeanu)
„Bădiţa Dumitru a trăit cu dorul în suflet – a sperat să se întoarcă acasă. Evident, n-a avut posibilitate, în timpul dominaţiei comuniste, să revină la baştină. A visat mereu că-şi îmbrăţişează fraţii şi surorile şi cu acest vis s-a stins.
În Albumul ce ne-a fost trimis de boincenii din Canada găsim o fotografie...
Războiul, ocuparea nordului Bucovinei de către sovietici l-au despărţit definitiv pe Constantin Alisavetei de familie...
Apropo, prin anii’ 90, după prăbuşirea epocii roşii a comunismului, când se miza pe o renaştere naţională, Patriotul Vasile Bizovi a fost sufletul românismului în Bucovina înstrăinată de Ţară
Nu cred că există altă localitate în nordul Bucovinei ce s-ar mândri cu un număr atât de mare de personalităţi (peste 100), care s-au născut în Mahala, comună românească de pe malul Prutului, atestată pentru prima dată documentar în anul 1472, când a fost dăruită mănăstirii Putna de domnitorul Ştefan cel Mare.
La alţi Carpaţi se gândeau românii bucovineni când chemau paşnic, prin cântec, batalioanele „cu frunze şi flori”.
Astăzi se împlinesc 510 ani de la trecerea în nemurire a celui mai viteaz Domn al românilor. Poporul l-a numit „cel Mare”.
În anul 1977, Consiliul Internaţional al Muzeelor a stabilit ca Ziua Internaţională a Muzeelor să fie sărbătorită pe 18 mai, cu scopul de a recunoaşte rolul acestor instituţii în dezvoltarea societăţii. În această zi, arta, ştiinţa şi istoria sunt celebrate în toată lumea, prin programe speciale.