21 august 2017
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

Ctitorii şi alte valori cultural – naţionale din sec. XVIII-XX rămase moştenire românilor herţeni de la nobila familie HOLBAN

30 mai 2013 | Categorie: Istoria neamului

În ultima parte a serialului jurnalistic, pe care l-am dedicat nobilei familii Holban din Ţinutul Herţa, mă voi opri asupra a două personalităţi ale acestei familii, persecutate de comuniştii instalaţi la putere în România după 1948 numai pentru că au refuzat colaborarea cu acest regim criminal.

OPINCILE LUI BADEA CÂRŢAN SAU CUM A COBORÂT UN DAC DE PE COLUMNĂ

28 mai 2013 | Categorie: Istoria neamului

Nu ştiu când şi nu ştiu pe unde am citit sau am auzit grozava întâmplare cu un ţăran român (cioban din Ardeal), care, dornic de a se întâlni cu istoria străbunilor săi, a ajuns pe jos la Roma. S-a pornit la drumul lung îmbrăcat aşa ca ciobanii din munţii Făgăraşului, pe unde îşi păştea mioarele – în suman, iţari, opinci… Ajuns pe la apus de soare la marginea oraşului etern, l-a salutat cu „Bine te-am găsit, maică Roma!”, iar când a dat de Columna lui Traian, a căzut de oboseală, adormind chiar la „picioarele” ei. În zorii dimineţii s-a trezit de marea agitaţie din jurul său. Era înconjurat de poliţişti, pompieri, măturători, negustori… Italienii ce treceau pe acolo l-au confundat cu dacii de pe Columnă, strigând: „A coborât un dac de pe Columnă!”.

CINE, TOTUŞI, SUNT OCUPANŢII ŢINUTULUI BUCOVINEAN? (II)

25 mai 2013 | Categorie: Istoria neamului

De 21 de ani activează ca directoare a Muzeului Literar-memorial „Mihai Eminescu” din Cernăuţi, filiala Muzeului Etnografic, dna Elena Vântu-Tărâţeanu, care în cele peste două decenii de activitate a adunat peste trei mii de exponate. Cu fiori de tristeţe îşi aminteşte dumneaei despre primii paşi întreprinşi pentru adunarea şi păstrarea valoroasei moşteniri eminesciene.

CINE, TOTUŞI, SUNT OCUPANŢII ŢINUTULUI BUCOVINEAN?

24 mai 2013 | Categorie: Istoria neamului

Înfiinţarea, în 1863, a Muzeului Provincial al Bucovinei („Bukowiner Landesmuseum”), cu filiale la Siret şi Suceava, a fost un eveniment cultural de anvergură ce a dat autonomiei Bucovinei o importanţă vastă. Acest templu de cultură avea să încununeze strădaniile unor intelectuali bucovineni pentru adunarea şi ocrotirea unor documente şi obiecte de o inestimabilă valoare istorică. Or, Muzeul Provincial al Bucovinei avea să genereze un mare interes pentru cunoaşterea istoriei ţinutului, păstrarea şi conservarea bogatului patrimoniu cultural şi istoric al acestui mioritic picior de plai, făcând legătură spirituală între generaţii, înlesnindu-le celor de azi preluarea şi continuarea gândurilor şi aspiraţiilor înaintaşilor, lăsându-le celor viitoare îndemnul testamentar de a le perpetua şi îmbogăţi valoroasa zestre cultural-istorică. În 1930, Muzeul Provincial al Bucovinei a fost reorganizat în Muzeul Regional, care, în 1935, fiind reunit cu Muzeul Industrial, creat în 1887, a primit denumirea de Muzeul „Regele Carol al II-lea”. În 1940, a fost creat Muzeul de Istorie şi Etnografie ce, în 1956, a trecut din fosta clădire a Reşedinţei Mitropolitane în actualul edificiu de pe str. Kobyleanska, care a adăpostit pe timpuri Fondul Bisericesc Ortodox din Bucovina. Aici se află şi exponatele Muzeului Literar-memorial „Mihai Eminescu”, creat în 1992, ca filială a Muzeului Etnografic Regional.

DIN TRECUTUL ISTORIC ŞI PREZENTUL SATULUI VANCICĂUŢI

22 mai 2013 | Categorie: Istoria neamului

Sovieticii, ocupând Basarabia, i-au tăiat capul şi picioarele, adică nordul şi sudul i-au dăruit Ucrainei, iar trupul, rămas în Republica Autonomă Moldovenească, a format Republica Unională Moldovenească, cu capitala Chişinău.

DIN TRECUTUL ISTORIC ŞI PREZENTUL SATULUI VANCICĂUŢI

21 mai 2013 | Categorie: Istoria neamului

De ce fosta uniune sovietică a avut pretenţie teritorială faţă de România, ştiind că Basarabia istorică a fost a României? De ce Turcia n-a avut şi nici nu are pretenţii teritoriale faţă de România, ştiind că o parte din teritoriul României a fost, timp de peste 300 de ani, colonie turcească? La fel, nici Austria n-a avut şi nici nu are pretenţii teritoriale, ştiind că a cotropit cândva mari teritorii româneşti.

NOBLEŢEA SACRIFICIULUI

19 mai 2013 | Categorie: Istoria neamului

La fel de actuale, ba chiar mai acute, decât cu aproape două decenii în urmă, când, în calitate de ziarist, Gheorghe Gorda căuta viţe de români, care acum câteva sute de ani au dat viaţă pustietăţilor Novorosiei, mi se par şi reportajele despre consângenii rătăciţi de la matricele neamului. Avertizările ce străbat din mărturiile înstrăinaţilor de neam, izolaţi la sute de kilometri de noi, a bătrânilor din foste aşezări româneşti din regiunile Kirovograd şi Nikolaev încep să se adeverească...

CTITORII ŞI ALTE VALORI CULTURAL-NAȚIONALE DIN SEC. XVIII-XX RĂMASE MOŞTENIRE ROMÂNILOR HERŢENI DE LA NOBILA FAMILIE DE BOIERI HOLBAN (III)

16 mai 2013 | Categorie: Istoria neamului

Continuăm serialul nostru consacrat neamului nobil al Holbăneştilor din Ţinutul Herţei cu prezentarea celor mai importante personalităţi ale acestuia, care au trăit şi creat în perioada interbelică.

CU OCHII ÎNLĂCRIMAŢI ŞI CU INIMA FRÂNTĂ…

1 aprilie 2013 | Categorie: Istoria neamului

La Boian, articolele publicate în „Zorile Bucovinei” nu numai că sunt citite, dar şi discutate, multe răscolind amintiri şi emoţii deosebite în sufletele cititorilor. Drept dovadă o să vă povestesc doar un caz. Articolul „PE UNDE EXISTĂ MĂCAR UN SINGUR ROMÂN…”, din 20 februarie 2013, semnat de Maria Toacă, mi-a readus în anul 1939, când la Boian, în Casa Naţională, s-au oprit soldaţii care mergeau la manevre. Deoarece familia noastră locuia nu departe, am avut prilejul să facem cunoştinţă cu unii ostaşi. Mai ales copiii erau curioşi de tot ce se întâmpla în jur. Atunci prima dată am auzit de ofiţeri şi gradele lor – căpitan, locotenent etc. Acei soldaţi au stat la Boian numai o zi şi o noapte.

PICTORII FAMILIEI VERONA (III).PAUL VERONA

25 martie 2013 | Categorie: Istoria neamului

PAUL VERONA (1897-1966) – PICTOR ROMÂN MODERN de o mare sensibilitate artistică, maestru al armoniilor cromatice, bine cunoscut în spaţiul românesc şi european, s-a născut, a trăit şi a creat în Târgul Herţei timp de aproape 20 de ani (1921-1940).

PICTORII FAMILIEI VERONA (II).ARTUR VERONA (1867 – 1946)

24 martie 2013 | Categorie: Istoria neamului

Artur Verona, pictor român de notorietate naţională şi internaţională, care a trăit şi a creat, peste 50 de ani (1894-1940), în Ţinutul Herţa.

PICTORII FAMILIEI VERONA (I) – CONTINUATORI AI CĂRTURARULUI ROMÂN HERŢEAN GHEORGHE ASACHI – DESCHIZĂTOR DE DRUMURI ŞI ÎN DOMENIUL ARTELOR

23 martie 2013 | Categorie: Istoria neamului

Materialul de mai jos e primul dintr-un serial jurnalistic, iniţiat de Fundaţia “Gheorghe Asachi” Herţa, consacrat cinstirii memoriei acestor pictori în anul precedent (2012), când, nu întâmplător, s-au împlinit: 115 ani de la naşterea lui Paul Verona (1897-1966), 145 de ani de la naşterea lui Artur Verona (1867-1946) şi 150 de ani de la naşterea lui Nicolae Verona (1862-1938).

CICATRICELE DOR

16 martie 2013 | Categorie: Istoria neamului

Se apropie luna aprilie, înscrisă cu sânge în istoria neamului nostru. Odată cu sosirea acestei luni se deschid şi rănile sângerânde ale bucovinenilor. Am mai scris despre grozăviile de la Varniţa (1.04.1941), dar încercările mele, cu regret, n-au fost înţelese de toţi. Încă o dată încerc să-mi susţin spusele, deoarece m-am folosit de materialele adevăraţilor martori oculari, de cele auzite personal de la diferiţi oameni, trăitori ai acelor vremuri grele, care se orientau în situaţia dificilă de atunci (demobilizaţi din armată, foşti şcolari şi studenţi, jurnalişti ş.a.). Şi să nu uităm că în acele timpuri lumea era extrem de politizată.

RODUL EVLAVIEI

16 martie 2013 | Categorie: Istoria neamului

Eleonora Bizovi: „Recent, am aflat noi date, bazate pe documente istorice, despre satul Boian şi, îndeosebi, despre biserica noastră…”

Ne menţin pe verticală Graiul, Dorul şi Veşnicia

16 martie 2013 | Categorie: Istoria neamului

Cu freamăt de dor în suflet am venit, ca la mai toate manifestările noastre naţionale, duminica precedentă, la sărbătoarea primăverii – „Mărţişorul”, festival tradiţional, organizat de Societatea „Mihai Eminescu”.