Dacă pentru străini Alba Iulia e o extraordinară atracţie turistică, pentru noi a fost şi este locul unde Dumnezeu i-a auzit, i-a fericit, i-a înălţat pe scara virtuţilor pe români
Trecutul, cu Lumina speranţei, ne cheamă mereu Acasă, unde ne sunt rădăcinile...Acasă, înseamnă LIMBA în care ne-am născut şi în care vorbim, în care şoptim iubirea, în care ne rugăm şi prin care dăinuim...
Îi datorăm dăinuirea prin limba română
Deşi până la centenarul Unirii Bucovinei cu Patria-mamă au rămas doi ani,
Acelaşi suflet de român bate în inima românilor din Bucovina istorică, precum şi a celor cu dor de Ţară din Maramureşul istoric. Or, clopotele bisericilor din sufletele noastre n-au încetat să cânte „Deşteaptă-te, române
Ne bucurăm că într-o zi atât de bogată în evenimente, demnitarul român a găsit timp să intre şi pe la redacţia noastră, însoţit de dl Valentin Răducanu, director la DPRRP, de stimaţii diplomaţi, Consulul General Eleonora Moldovan şi ministrul consilier Ionel Ivan. Onorându-ne cu prezenţa, distinşii oaspeţi au discutat...
Marele Boian în Duminica Floriilor i-a comemorat pe consătenii, care cu 100 de ani în urmă, au fost duşi cu forţa, fără vină, în adâncul imperiului rus. În memoria acestor eroi ai Neamului, din iniţiativa primarului Gheorghe DEMENCIUC, în centrul localităţii, lângă bustul lui Ion Neculce, a fost inaugurat un semn comemorativ din partea generaţiilor de azi şi de mâine.
Mai arde lumânarea memoriei pentru un tată, un unchi, un verişor, căzuţi în Stepa Calmucă, la Cotul Donului, la Stalingrad – eroi cărora li se pregătea înălţarea unui monument în cimitirul din Boian. „Prefer să mor în mocirlă într-o Românie Mare, decât să mor în paradisul unei Românii mici”. (Ion Antonescu)
(Un comentariu pe marginea broşurii cu acelaşi nume, tipărită la Editura Cercului “Bucovina literară”, Cernăuţi, 1943)
... în oaza românităţii din Cernăuţi, în ZIUA SFÂNTĂ A LIBERTĂŢII, jertfa de mii de ani a NEAMULUI a făcut să ne regăsim într-o ROMÂNIE MARE, în care inimile noastre, ale românilor risipiţi prin lume de vitregiile istoriei, înstrăinaţi de ŢARĂ şi despărţiţi de fraţii de sânge printr-un gard de sârmă ghimpată, au bătut în unison cu inima PATRIEI noastre istorice.Organizate la cea mai majoră notă de Consulatul General al României la Cernăuţi, graţie dnei Eleonora Moldovan...
...graţie dnei Eugenia Cimborovici-Teodoreanu, preşedintele Fundaţiei Civice Raionale „Gheorghe Asachi” Herţa, dlui Alexandru Teodoreanu, director programe la Asociaţia „Stindard” din Bucureşti, la 13 noiembrie curent, în or. Herţa, a avut loc un eveniment cultural de anvergură cu genericul: „Prin ei dăinuieşte conştiinţa de neam”, consacrat marelui cărturar şi deschizător de drumuri Gheorghe Asachi, trecut la cele veşnice acum 146 de ani, renumiţilor pictori români Artur şi Paul Verona, plecaţi în eterna cu 69 şi, respectiv, 49 de ani în urmă, 180 de ani de la înfiinţarea, de către părintele spiritual al Herţei, Gheorghe Asachi, a primei instituţii de învăţământ superior în limba română din Moldova – Academia Mihăileană (1835-1847), suită de manifestări organizate de Fundaţia Civică Raională „Gheorghe Asachi” Herţa,
Stimaţi conaţionali, dragi cititori şi români cu dragoste de Bucovina, vă invităm să fiţi alături de noi, în Ziua de 28 noiembrie, de la ora 11.00 (or. Cernăuţi, str. Kobyleanska, 5), la sărbătorirea uneia dintre cele mai frumoase şi semnificative date din istoria neamului
La 23 august 1914, ruşii au intrat în Boian, au spart 84 de prăvălii, jefuindu-le. Mărfurile care nu le-au putut lua cu ei, le-au aruncat în drum, dând foc la mai multe case.
Ziarul „Zorile Bucovinei”, Societatea Jurnaliştilor Români Independenţi din regiunea Cernăuţi, în colaborare cu cotidianul independent „Crai Nou” din Suceava și filiala Suceava a Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, organizează, la 30 iulie, cu începere de la ora 13.00, în casa mare a „Zorilor Bucovinei”, de pe strada ce a purtat numele distinsului înaintaş, o manifestare comemorativă cu genericul „Iancu Flondor – providenţialul cavaler al Unirii”.
Moldova feudală dintre Carpaţii Orientali şi Nistru, condusă de mari domni creştini (cum au fost Petru I Muşat, Alexandru cel Bun, Ştefan cel Mare, Bogdan al III-lea, Petru Rareş, Alexandru Lăpuşneanu, Miron Barnovschi, Ioan Vodă cel Cumplit, Vasile Lupu), a reuşit să-şi apere autonomia şi integritatea teritorială...