Cred că clipele, pe care ar trebui să le trăim de mai multe ori în viață, sunt
Pentru prima dată, un grup organizat de copii din Ucraina vor trece frontiera României în Patria istorică. Li se împlineşte dorinţa miilor de români volohi care vorbesc de România, dar nu au vizitat-o niciodată.
Amintiri cu poeţi din carul fermecat de la Udeşti Finalul sărbătorii a derulat în curtea Casei Memoriale „Mircea Motrici”, unde ne aşteptau tacâmurile cu plăcinte, pregătite de o altă mare gospodină şi gazdă primitoare – Rozalia Motrici, şi carul fermecat, dar fără boi, încărcat cu poeţi consacraţi precum Liviu Popescu, cu soţia sa, Ovidiu şi Isabel Vintilă, Carmen Veronica Steiciuc, moderatoarea manifestării, Liviu Papuc, la fel cu soţia, Emil Simion, Rodica Mureşanu, Viorica Petrovici, Liviu Antonesei, Carmen Marcean, Olga Iordache, Victor T. Rusu, Constantin Ungureanu, Coca Maria Udişteanu etc., şi cei în ascensiune, de curând premiaţi, care au citit din propriile creaţii. A strălucit printre tinerele talente, ca un soare la răsărit, micuţa artistă Adela Şulea,
La Herţa a avut loc etapa raională a celei de-a doua ediţii a Festivalului Internaţional de creaţie literar-artistică pentru elevii români de pretutindeni „Moştenite din străbuni”, organizată şi pregătită de Fundaţia Civică Raională „Gheorghe Asachi”, condusă de preşedinta Eugenia Cimborovici –Teodoreanu,
Cetățenii români cu domiciliul sau reședința în străinătate care se înscriu în Registrul electoral vor putea să voteze fie prin corespondență, fie la una din secțiile de votare care vor fi organizate în afara misiunilor diplomatice.
Şocant şi incredibil! Nu-mi închipuiam vreodată că la o aruncătură de băţ de 25-30 km de civilizaţie, poţi nimeri într-o asemenea sălbătăcie şi mizerie - bordeie de lut şi paie, unele chiar fără geamuri şi uşi, lipsite de comodităţi, un pământ şi drum hleios, „semănat” cu pietroaie mari, lipsă totală de igienă, copii, tineri, bătrâni zdrenţuroşi şi flămânzi, numai piele şi oase, peste tot în aer un miros respingător...
"Numai noi la ora actuală suntem poporul cel mai risipitor din lume, avem trei Moldove, două Bucovine, două Maramureşuri, două Banaturi, două Dobroji, trei Timocuri. Care popor ar mai putea să se laude cu această risipă?”...Am hotărât Unirea s-o facem de la om la om, de la localitate la localitate. Nu putem conta la rezolvarea problemelor decât pe forţele proprii"
Într-o o astfel de împlinire a sufletului, graţie dnei Eleonora Moldovan, Consulul General al României la Cernăuţi, noi, o mână de intelectuali români din Bucovina istorică, ne-am regăsit, într-o oază a comorilor naţionale, cu fraţii de acelaşi sânge dacic din Maramureşul istoric, la Şezătoarea literară, organizată la 25 martie curent de Euroclubul de pe lângă Şcoala de Cultură Generală din Apşa de Mijloc, prin osârdia preşedintei Anuţa Dan, cu sprijinul Consulatului General al României la Cernăuţi, în parteneriat cu Asociaţia Convergenţe Europene
„Suntem ai României” şi avem datoria de „A lupta pentru unire şi pentru pământul sfânt”.Ceea ce se face din dragoste de neam, de grai, nu se pierde, dăinuie. Or, să nu încetăm să iubim, să gândim, să vorbim, să visăm în limba română...
Glasuri de colindători, parfum de cozonaci proaspăt scoși din cuptor, freamăt și emoție lângă bradul împodobit – toate acestea evocă atmosfera Crăciunului, una dintre cele mai frumoase perioade ale anului, când fiecare român își dorește să fie aproape de familie și de cei dragi, acasă, aproape de frumoasele noastre datini și tradiții. Ele sunt lăsate din moși-strămoși, duse mai departe din generație în generație și ne amintesc de puternicile noastre rădăcini românești.
Dan Stoenescu: "Ucraina este o problemă foarte sensibilă pentru că, din peste 140 de școli (româneşti, n.a.) care existau la căderea Uniunii Sovietice, la ora actuală au rămas puțin peste 60..."
Ministrul delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, a deschis marţi, 15 decembrie, a III-a ediţie din seria de întâlniri „Românii de Pretutindeni” cu tema „Bursierii statului român din Republica Moldova și Ucraina, rolul lor în comunitatea istorică românească și societatea națională din țările de proveniență”, organizată la sediul MAE, sala Grigore Gafencu.
Demnitarul român a evidenţiat rolul important al comunităţii române din Spania în societatea spaniolă, element care contribuie la consolidarea dialogului bilateral şi la o mai bună valorificare a diversităţii culturale, idee împărtăşită de interlocutorul spaniol.
300 de români din afara graniţelor ţării se vor reuni, pe 25 martie 2016, la primul Congres al Românilor de Pretutindeni, au stabilit astăzi, într-o şedinţă comună, Comisia pentru comunitățile de români din afara granițelor țării a Camerei Deputaţilor şi Comisia românilor de pretutindeni din Senat.
În cadrul întâlnirii s-au discutat subiecte de actualitate privind organizarea Congresului românilor de Pretutindeni, importanţa lectoratelor de limba română cu precădere în cadrul comunităţilor istorice a românilor din jurul graniţelor, dar şi mai îndepărtate precum cele din Kazahstan.