Ne pare rău că nu s-a găsit în toată România un sprijin financiar pentru ca „Zorile Bucovinei” să mai apară tipărit pe hârtie...
Cu durere în suflet am primit vestea că varianta scrisă a ziarului "Zorile Bucovinei" din 2020 n-o să mai apară. Citim ziarul din scoarţă în scoarţă, e foarte interesant. L-am aşteptat întotdeauna cu nerăbdare, n-a lipsit nici într-o săptămână şi acum plângem de jale, nici nu dorim să credem că totul se întâmplă aievea ca într-un vis urât.
Ziua Naţională a României, 1 Decembrie, împlinirea a 101 ani de la Marea Unire a Bucovinei cu România, a început tradiţional cu depuneri de flori la monumentul celui mai mare Poet român, Mihai Eminescu,
Un accent aparte a fost pus pe anii grei ai foametei din 1946-1947, care a imprimat cele mai negre amintiri în cartea memoriei neamului nostru
...acele „valoroase personalităţi”, „pilonii” care „apără” limba română, care au îndrăzneala să se considere mari patrioţi, să facă măcar ceva pentru Ea, nu numai să bată din gură de la tribună, cum că „apără” limba română, ponegrindu-i pe alţii, căci doar în unitate şi nu în duşmănie, având adevăraţi oameni valoroşi, nu spoiţi, putem ne păstra ce-i al nostru din moşi-strămoşi – graiul, neamul. Or, limba română nu trebuie apărată, ci păstrată şi perpetuată, dar pentru aceasta trebuie să avem curaj şi demnitate naţională, să fim adevăraţi patrioţi pentru care Materna este Mama noastră. Şi, în pofida tuturor legilor adoptate, precum nu te poţi dezice de mamă, repet, la fel să avem demnitatea, curajul şi îndrăzneala să nu ne dezicem nici de Graiul Matern.
Vă aşteptăm să fiţi alături de noi, în Ziua de 28 noiembrie...
Comemorarea victimelor foametei de către românii din Cernăuţi, uniţi în jurul Societăţii "Golgota", preşedinte Vasile Rauţ
MAE recomandă cetățenilor români aflați în străinătate pe durata alegerilor prezidențiale să se prezinte la vot pe durata celor 3 zile (vineri, 22 noiembrie), sâmbătă (23 noiembrie) și duminică (24 noiembrie) pentru a evita aglomerarea în ultima zi.
Trăim vremuri nesigure, când nu doar limba ne e pusă spre pierzanie, ci şi credinţa strămoşească, Biserica - „maica spirituală a neamului românesc, care a născut unitatea limbii și unitatea etnică a poporului”, cum a numit-o Poetul Mihai Eminescu, care și-a iubit deopotrivă țara și credinţa. Rugăciunea şi iubirea de neam, vibrează în sufletul omului sub acelaşi dangăt de clopot doar când se roagă în limba mamei.
La Cernăuţi a avut loc întrunirea membrilor celei de-a 9-a Reţele - Reţeaua Mării Negre – din cadrul Asociației Teatrelor Istorice din Europa – „Perspectiv”, la care au participat reprezentaţi ai teatrelor din Ucraina (Cernăuţi, Kiev, Odessa), România (Iaşi, Bucureşti), Bulgaria (Sofia) ş.a.
La Cernăuţi, puteţi vota la secţia de la Consulatul General al României pe 22,23,24 noiembrie.
Cea mai mare dorinţă a românilor înstrăinaţi de Ţară e să nu fie văduviţi şi de Limba Maternă - ROMÂNA, să fie anulat sau, cel puţin, modificat distrugătorul articol nr.7 al Legii educaţiei, adoptate de Rada Supremă în septembrie 2017 ce, practic, pune cruce pe învăţământul în limba română, ca românii băştinaşi să aibă posibilitate şi pe viitor să-şi instruiască copiii în graiul strămoşilor,
Istoria se schimbă şi azi după poftele unor oameni care vor să dăinuiască numai limba şi etnia lor...
În cadrul Galei laureaţilor a fost desemnat şi „Omul anului”. De acest nobil şi înalt titlu, oferit de Centrul Bucovinean, în anul curent s-au învrednicit 5 personalităţi – dna Consul General Irina-Loredana Stănculescu, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava Gheorghe Flutur, Preşedintele Consiliului Regional Cernăuţi Ion Muntean,
Cu un cuvânt de salut a fost prezentă şi doamna Irina Loredana Stănculescu, Consulul General al României la Cernăuţi, care a felicitat organizatorii și participanţii la acest eveniment şi a subliniat importanța conferinţei pentru Ucraina ca stat cu aspirații europene, asigurând reprezentanții puterii locale de sprijinul și disponibilitatea statului român privind reforma administrativă.