După încheierea primei vizite oficiale în vechea urbe de pe malul Prutului a domnului Bogdan STANOEVICI, Ministrul Delegat pentru Românii de Pretutindeni, am discutat cu înaltul oaspete pe diverse teme.
La sfârşitul lunii august, în oraşul Târgu-Jiu din România, s-a desfăşurat festivalul internaţional de folclor la care au participat Ansamblul popular de dansuri „Mărţişor”, condus de Ion Cogan, şi Orchestra de instrumente populare „Trandafir”, dirijată de Ion Bodnar. Împreună cu volocenii la festival au evoluat artişti amatori din Republica Moldova, Bulgaria, Serbia, Macedonia, Italia, Algeria, Ucraina, România.
...românii din Herţa n-ar trebui să tacă, dacă, într-adevăr, nu s-au transformat într-o turmă bună de dus la abator.
În cadrul proiectului „Programul propagării modului sănătos de viaţă „Alegerea tineretului – sportul ”, Programului Operaţional Comun România-Ucraina-Republica Moldova 2007-2013, tineri în vârstă de 7-20 de ani din aceste trei ţări vecine vor fi motivaţi să se ocupe cu sportul în loc să-şi petreacă timpul liber la calculator sau prin baruri.
La 6 septembrie a.c., Asociaţia Pro Democraţia Club Târgu Neamţ, a organizat conferinţa internaţională cu tema „Patriotism, Democraţie, Europenism”, manifestare din seria conferinţelor Întâlnirile APD, care au debutat în luna martie 2014 cu conferinţa „Contribuţia valorilor la progresul societăţii româneşti”, unde invitaţi au fost academicianul Solomon Marcus şi inventatorul Ionuţ Budişteanu.
Purtătorul de cuvânt al Consiliului de Securitate şi Apărare din Ucraina, Andrii Lysenko, a declarat că separatiştii pro-ruşi au deschis de 10 ori focul asupra trupelor ucrainene.
De ce noi, românii din nordul Bucovinei, să fim ca „în gură de lup – numiţi separatişti şi trădători”? Atunci cum să fie numiţi şi reprezentanţii altor neamuri ce trăiesc în Ucraina – ucraineni, maghiari, polonezi etc., care au protestat la fel ca noi, blocând şoselele centrale? Oare mai marii noştri nu simt durerea mamelor, care nu doresc să-şi trimită copiii la moarte. Tinerii noştri sunt trimişi să lupte în estul Ucrainei, pe când statul ucrainean nu are arme sigure de luptă, nici veste antiglonţ, nici hrană pentru militari îndeajuns. Adună lumea, pe cât poate, produse şi parale pentru armată, însă nu ştie nimeni dacă într-adevăr ajung la ostaşii de pe front.
87 de trupuri ale militarilor ucraineni au fost aduse la morga din Zaporijja
În data de 30.08.2014 promotorii proiectului s-au oprit la Oprișeni, raionul Hliboca, cu activitatea: Spectacol folcloric și șezătoarea - „La șezătoare”. Această activitate s-a derulat la Muzeul satului din Oprișeni la care au participat mai multe generații, fiii și fiicele satului Oprișeni.
Trebuie să ai o inimă iubitoare care să bată pentru perenitatea valorilor şi identităţii naţionale, trebuie să mai ai şi un primar cu dragoste de străbuni şi de aproapele în suflet, precum e dna Elena Nandriş.
Două şcoli româneşti din ţinut au devenit mixte, practic, s-au ucrainizat prin deschiderea claselor ucrainene – Gimnaziul din s. Boian-Hliniţa, raionul Noua Suliţă, unde în clasa românească sunt 15 elevi, iar în cea ucraineană – 13, şi Şcoala din s. Privorochia, raionul Hliboca (Adâncata), unde în clasa românească sunt 7, iar în cea ucraineană – 12 şcolari.
Domnul ministru Bogdan STANOEVICI a avut o întâlnire cu Mihail GAINICERU
La sfârşit de august 2014, timp de nouă zile, aproape 1500 de învăţători, educatoare şi profesori au participat la Suceava, Cernăuţi, Chişinău şi Eforie Sud la a XXXVI-a ediţie a acestui cel mai mare forum anual de dezbatere din învăţământul românesc după cum aprecia însuşi ministrul Remus Pricopie.
La Sărbătoarea sufletului nostru românesc e prezent şi dl Bogdan Stanoevici, Ministrul Delegat pentru Românii de Pretutindeni, dna Eleonora Moldovan, Consulul General al României la Cernăuţi, care au avut o întrevedere cu Mihail Găiniceru, preşedintele Consiliului Regional Cernăuţi, alte oficialităţi ucrainene.
Încurajez sărbătorirea Zilei Limbii Române împreună cu celelalte naţionalităţi conlocuitoare din nordul Bucovinei, pentru că tradiţiile, limba, istoria şi cultura poporului nostru merită să fie cunoscute şi promovate. În aceste momente, când Ucraina trece prin mari greutăţi, cu toţii trebuie să ne păstrăm credinţa şi limba maternă, să depunem eforturi pentru libertăţile şi drepturile noastre, pentru a trăi într-o societate liberă şi prosperă.