Adresându-le volocenilor sincere felicitări cu ocazia Sfintelor Sărbători de iarnă le dorim sincer să-şi păstreze tot ce este românesc, să nu se înstrăineze de străbuni, iar Limba Română să fie întotdeauna la ea, ACASĂ, la fel precum şi portul popular românesc, precum a fost în cele mai vitrege momente ale împătimitei noastre istorii, sub orice steag, sub orice stăpânire.
Suntem mai mult decât convinşi că, în această veche vatră românească, cu un primar gospodar şi patriot al neamului – Anatol Piţu, cu un director precum Radu Petraşescu, care îşi instruieşte discipolii cu dragoste faţă de Grai, Neam, Limba Română va dăinui precum neamul românesc.
Sărbătorile de iarnă sunt un bun prilej pentru voi, românii din afara granițelor, să vă intoarceți acasă, în România.
În cabinetul de limba română, sub conducerea profesoarei de limba maternă, dnaLucica Dușceac se află o mică bibliotecă. Iar atuncă când studiază o operă a unui scriitor român sau
Aceasta e poziţia actualului primar al Boianului din nordul istoric al Bucovinei, Aurel Babii. „Fiecare sat există pentru sine în centrul unei lumi şi are frumoasa mândrie de a fi altfel decât celelalte”, scria Lucian Blaga în cartea „Elogiu satului”. „Frumoasa mândrie” a Boianului sunt oamenii comunei, care au luptat şi continuă să militeze pentru Neam, Tradiţii şi Datini. Oameni cu suflet mare care au fost odinioară, care au iubit cu adevărat acest pământ străbun cu rădăcini româneşti, cu frumoase tradiţii, obiceiuri, cu o frumoasă limbă, moştenită din străbuni, patrioţi care au avut grijă să nu dispară aceste sfinte relicve ale neamului, precum regretatul profesor Vasile Bizovi, Cetăţean de Onoare al Boianului, care a lăsat satului drag o inestimabilă comoară - Monografia Boianului.
A fost o întâlnire care ne-a dat speranțe că, după câțiva ani de relativă stagnare a relațiilor, putea relua, îmbunătăți și extinde colaborarea în domeniile cultural și educațional, precum și în realizarea de proiecte transfrontaliere pentru care căutăm deja surse de finanțare.
Începând cu 20 decembrie 2021, persoanele care intră în țară trebuie să completeze formularul digital de intrare în România (PLF), document adoptat la nivelul a 18 state din Uniunea Europeană
Proiectul ’’Limba Română pentru toți românii’’ vine în întâmpinarea nevoilor profesorilor, formatorilor și părinților români din străinătate deciși să se implice activ în educația copiilor români care învață și trăiesc în afară granițelor României.
Vremurile noastre, nebune!, nebune!, nebune de atâta grabă şi lăcomie, ne aruncă în zeflemeaua lor arogantă, cu cât suntem mai reflexivi, mai gravi în conştiinţa noastră, de muritori de rând, câtuşi de puţin responsabili în propria
Româna, limba oficială a României, este singura limba latină vorbită în estul Europei.
Sfânta Lumină a ajuns, de la Kiev, la Gara feroviară din Cernăuţi, fiind adusă de voluntarii organizaţiei nonguvernamentale „Plast”. După 19 decembrie, sărbătoarea Sfântului Ierarh Nicolai, Focul Sacru va fi oferit bisericilor, de unde va pitea fi luat de toţi doritorii, candele vor fi oferite gratuit enoriaşilor pentru a fi duse în casele lor şi a da şi prietenilor şi vecinilor lumina păcii de la Bethleem.
Românii din Oprişeni, nordul istoric al Bucovinei, trăiesc şi respiră mereu printr-un curcubeu al dragostei faţă de cântecul şi portul popular românesc, de tradiţii şi obiceiuri strămoşeşti. Harnici şi pricepuţi, cu dragoste de cele Sfinte ale Neamului, au ştiut să-şi păstreze cu sfinţenie moştenirea strămoşească – credinţa, datinile, limba, dansul şi portul popular
Protopopul Vasile Covalciuc şi enoriaşii au avut fericitul prilej de a împărtăşi bucura de a fi onoraţi de prezenţa şi mesajele de felicitare ale dnei Irina-Loredana Stănculescu, Consulul General al României la Cernăuţi, primarului Storojineţului, Igor Grigorevici Mateiciuk, părintelui Ion Gorda, protopop de Hliboca etc. Prin această slujire cu credinţă şi dăruire lui Dumnezeu, acest exemplu pe care ni-l aduce în faţa noastră protopopiatul şi protopopul de Storojineţ, începând de la părintele tată, fii şi până la nepoţi, se distinge o familie în care prin fiecare cuvânt se simte vibraţia adevărului şi a credinţei.
Românii din Pătrăuţi, moştenind de veacuri o asemenea vatră pitorească, întotdeauna au ştiut să muncească în sudoarea frunţii, dar şi să se n-veselească, le-au plăcut sărbătorile,
Întoarcerea la tradiţie, scria Nicolae Iorga, nu înseamnă întoarcerea la trecut, ci păstrarea a ceea ce din moştenirea secolelor e încă cu adevărat viu în sufletul omenesc. Or, prin păstrarea tradiţiilor, costumului, cântecului popular, ne păstrăm Limba - zestrea cea mai de preţ, moştenită din moşi-strămoşi.