Sala cu Orgă din incinta Bisericii armeano-catolice din Cernăuţi – admirabilă construcţie de secol XIX care a fost realizată de arhitectul ceh Josef Hlavka, ca şi fosta Reşedinţă Mitropolitană – a găzduit luna aceasta, la 12 mai, un concert, mai bine zis, o seară de creaţie a tânărului bariton Dumitru Caulea.
De câţiva ani Teatrul Cernăuţean colaborează cu teatre din România, în deosebi, cu Teatrul „Vasile Alecsandri” din Iaşi, iar în prezent şi cu Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” din Botoşani. Recent, la 24 mai a.c., în cadrul acestei colaborări bilaterale, trupa actorilor cernăuţeni, în frunte cu Victor JURAT, directorul adjunct al Teatrului Muzical-Dramatic „O. Kobyleanska” din Cernăuţ, a prezentat publicului românesc piesa italiană „Incident” de Luigi LUNARI.
Cu aproape trei ani în urmă, semnând un acord de colaborare, doi directori – ucraineanul Ştepan Koşkariov din Cernăuţi (Colegiul de cooperaţie, economie şi drept) şi Ioan Huţanu din Botoşani (Colegiul economic „Octav Onicescu”) – au pus prima piatră la temelia unui fructuos început de prietenie. Fără implementarea unor proiecte transfrontaliere care oferă susţinere financiară, doar în baza unor posibilităţi modeste, dar cu dorinţă mare, între tinerii studenţi de pe o parte şi alta a frontierei se conturează deja o cauză comună, numită în spiritul imperativului zilelor noastre – integrare europeană.
Recent, în or. Cernăuţi, s-a desfăşurat ce-a de-a IV-a ediţie a unui din cele mai impresionante festivaluri din vestul Ucrainei – „Încoronarea frumuseții”. Anume aici, îşi demonstrează talentul şi capacităţile creative cei ambiţioşi şi perspectivi reprezentanţi ai industriei frumuseții – frizerii, specialiştii în machiat, designerii de îmbrăcăminte şi regizorii.
La 12 mai a.c., pe o poiană pitorească din dumbrava de mesteceni a cătunului Dunaveţ, din s. Banyliv-Pidghirnyi, raionul Storojineţ, s-a desfăşurat cea de-a II-a ediţie a „Festivalului sucului de mesteacăn”, care în viitor va deveni internaţional, deoarece la el vor participa şi reprezentanţi din alte ţări.
Peste 350 de participanţi din Ucraina, Republica Moldova, Rusia, Republica Tatarstan şi Belarus, pe parcursul a patru zile (9-12 mai), îmbrăcaţi în armuri de epocă, s-au „luptat” corp la corp şi în masă, pe cai, au tras cu arcul pe o căldură de 30-35 de grade.
În Duminica Sfintelor Paşti cimitirul de la baştina mea este plin de oameni, de flori şi lumânări aprinse. E o tradiţie străveche a locului, deşi conform canoanelor bisericeşti această Sărbătoare a sărbătorilor nu e pentru jelire şi pomenirea morţilor, ci este menită bucuriei şi triumfului vieţii. Dar aşa e primit din străbuni, ca în această Zi Mare sătenii să-şi împărtăşească bucuria Învierii cu cei din morminte...
În a doua zi de Paști, români din nordul Bucovinei, însoţiţi de dl Corneliu Cibotaru, consul la Consulatul General al României la Cernăuţi, cu credinţă şi dor nestins în suflete pentru trecutul istoric glorios, au parcurs calea tradiționalului pelerinaj spre Stejarul lui Ştefan cel Mare din Codrii Cosminului, loc de sacră pomenire şi mare izbândă a oştenilor viteazului Voievod. Atunci, în 1497, înfruntând pretenţiile de suzeranitate ale Poloniei, Ştefan cel Mare a repurtat una din cele mai glorioase victorii asupra armatei regelui Ioan Albert, în bătălia din Codrii Cosminului.
Oare deputaţii poporului din opoziţie să fi rezolvat toate problemele stridente ce ne fac viaţa insuportabilă, mai ales femeilor, care în Ucraina au un nivel de remunerare a muncii cu mult mai scăzut decât bărbaţii, căci cei din Partidul „Svoboda” se străduiesc, cu atâta zel, să le „uşureze” doamnelor viaţa prin introducerea legii ce interzise avorturile? Or, acei bărbaţi voinici şi „viteji”, care în Ucraina îşi întăresc poziţia luptând, cu coatele lor late, cu oponenţii, pe „baricade” în Rada Supremă, cred că a naşte, a creşte, a educa şi a asigura viaţa unui copil, în prezent, când multe familii nu-şi pot permite nici strictul necesar, nici să mănânce pe săturate, e atât de uşor? Poate ar fi mai bine să întrebe mai întâi femeile ce vor?
Astfel s-a numit cea dea doua ediţie a Festivalului Panucrainean al elevilor, care sa desfăşurat în centrul capitalei Ucrainei – scuarul din faţa Teatrului Naţional Academic „I. Franko”. Anul precedent organizatorii concursului respectiv au fost înscrişi în Cartea Recordurilor Ucrainei pentru expunerea într-un singur loc a celui mai mare număr de ouă încondeiate – 28 de mii, expoziţia respectivă fiind admirată de aproape un milion de vizitatori. Iar la ediţia actuală au fost prezentate peste 50 de mii de ouă încondeiate şi vopsite din toate regiunile ţării, pregătite de elevi la lecţiile de muncă şi în cadrul orelor cercurilor specializate.
Recent, timp de două zile, în curtea Primăriei Cernăuţiului, pentru prima dată a fost organizată expoziţia tematică „Miracolul Luminii de Paşti”, la care au participat şcolile, creşele şi 10 instituţii de cultură din centrul regional, care au expus pentru vizitatori diverse compoziţii de coşuri pascale, de ouă încondeiate, prosoape , desene, consacrate Învierii Domnului.
....N-am de unde şti, nici nu mă interesează cât de credincioşi sunt şeful statului, şeful guvernului, liderii opoziţiei (de astăzi şi de mai înainte). Ei, însă, sunt ferm convinşi că poporul este foarte interesat de acest lucru, că trebuie neapărat să ştie, să-i vadă cât de des îşi fac cruce şi se închină la icoane. O ţară întreagă a văzut cum, după sesiunea Radei Supreme, la care e eşuat demiterea guvernului, premierul Nikolai Azarov s-a dus direct la Lavra Pecerska, să aprindă o lumânare ca semn de mulţumire Domnului. Avea cu el un mănunchi de lumânări. Interesant, ce avea să facă cu ele dacă, totuşi, deputaţii îi dădeau vot de neîncredere?
Aproape toate imobilele din partea istorică a oraşului Cernăuţi au avut cândva un proprietar. Nu o dată am auzit de la oaspeţi din România că vor să treacă pe o stradă sau alta, unde buneii, părinţii au avut apartamente, din care n-au reuşit să scoată nimic în momentul refugiului fulgerător. De obicei, mărturisirile urmaşilor păgubiţi sunt însoţite de remarca: „Nu pretindem, nu dorim nimic, Doamne fereşte! Vrem doar să aruncăm o privire…”.
Între 9 şi 12 mai a.c., în Cetatea Hotin, se va desfăşura a IV-a ediţie a Festivalului Internaţional de Reconstruire Istorică „Hotinul Medieval”. În acest an, la cunoscuta fortăreaţă vor sosi participanţi nu numai din Ucraina, Rusia şi Belarus, ci şi din Moldova.
Asociaţiei „Basarabia” a Românilor din regiunea Odesa i s-a refuzat, pentru a 3-a oară consecutiv, închirierea Casei de Cultură „Taras Şevcenko” din Ismail, în vederea desfăşurării concertului omagial, dedicat celor 110 ani de la trecerea în nefiinţă a muzicologului, compozitorului şi reformatorului artei corale ortodoxe Gavriil Musicescu, de altfel născut în acest oraş basarabean de lângă Dunăre.