Le plac laudele, cu toate că o înţeleaptă vorbă din bătrâni spune că „Lauda de sine, nu miroase a bine”. Îşi expun „meritele” – lungi cât o zi de vară, cu care se laudă, dar nu se întreabă: „Care sunt rezultatele?”. „Eu credeam că după atâția ani de mese rotunde și mașini cu poeți, nu se poate să dispară limba română din oblastul dumneavoastră”, conştientizează Claudiu Vlad-Lehaci din România pe Facebook (după postarea unei informaţii privind situaţia dramatică a limbii române în şcolile din Ucraina), românul cu rădăcini bucovinene, pe care-l întâlnim în fiecare an la Fântâna Albă, acolo unde plâng osemintele martirilor români masacraţi fără vină doar din simplu motiv că au dorit să trăiască liberi în Ţara lor, să scape de jugul străin. Dacă să-i asculţi şi să-i crezi, fără ei nu se face nimic ori au făcut totul pentru neam şi limbă, totul s-a rezolvat, nu mai avem nici o problemă. Adevărul însă e altul…trist e puţin spus, tragic pentru noi, românii autohtoni.
Secretarul de stat a trecut în revistă acțiunile proprii derulate de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni în beneficiul etnicilor români din cele trei regiuni ale Ucrainei, precum și proiectele realizate de asociații cu sprijinul financiar nerambursabil acordat de statul român.
În deschiderea discuțiilor, secretarul de stat a trecut în revistă acțiunile proprii derulate de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni în beneficiul etnicilor români din cele trei regiuni ale Ucrainei,reprezentând comunitățile din Cernăuți, Transcarpatia și Odess
În momentul de față, Maia Sandu are în fața tovarășului Igor Dodon un avans considerabil, care nu mai poate fi recuperat: Maia Sandu – 57,52% , Igor Dodon – 42,48%.
Noi, cei bătrâni, am trăit în perioada Regatului României vremurile unei copilării senine, când iubirea, romantismul, credința ne erau repere susținătoare ale vieții; când părinții ne duceau la Biserică, când ne închinam la masă și spuneam „Tatăl nostru!”, când ascultam sfaturile părinților și ale dascălilor, când aveam libertatea de a face ce doream, în slujba vocației și a binelui.. Am văzut la televizor imagini dintr-un oraș american cu tineri care săreau într-un picior și purtau lozinci denigratoare. Tineri debusolați, tineri care se bucurau că au scăpat de un Președinte care s-a luptat pentru viitorul lor, ca
Dacă nu vom da importanță simțirilor sufletului nostru, nu vom putea avea parte de sentimentele nobile, ne vom transforma în simple animale sau chiar roboți.
Acum, când clipa de graţie îl aduce în oaza celor mai împliniţi ani ai vieţii – 78, rapsodul, poetul, folcloristul şi eruditul profesor Nicolae MINTENCU, Cetăţean de Onoare al comunei Voloca, Învăţător Emerit al Ucrainei, adevărat păstor al doinelor şi baladelor, cel care cu dăruire şi-a consacrat peste 63 de ani cântecului, jumătate de veac scrisului, iar 58 de ani pedagogiei, e îmbrăţişat cu cele mai sincere felicitări de colegi şi prieteni care îi preţuiesc munca şi dăruirea
În pofida restricțiilor de carantină și a prevenirii întreruperii furnizării energiei electrice, consumatorii Companiei regionale de furnizare a energiei electrice din Cernăuți trebuie să-și achite urgent facturile la electricitate.
Ca pe un mire dorit aștepta capitala Cernăuți intrarea falnicei Armate Române. ...Armata română își făcu intrarea, prin piața principală, în mod triumfal, între ploi de flori și nesfârșite aclamații ale lumii adunate. Corul „Armoniei” execută, de pe peronul edificiului municipal, Imnul Regal român și alte cântece naționale (active news).
Dupa unirea din 1918, romanii o duceau bine si tara intreaga era cuprinsa de un mare avant patriotic, de o dorinta puternica de a face ceva concret pentru aceasta Romanie Mare
Deşi e considerată emblema spirituală a poporului român, deşi toate somităţile condeiului au scris despre ea, vechimea Mioriţei a rămas ascunsă în ceaţă. Culeasă de Alecu Russo şi publicată de Vasile Alecsandri la mijlocul secolului XIX, despre ea nu s-a putut spune cu certitudine decât că e mult mai veche. Dar cât de veche?
Trista veste despre pierderea irecuperabilă a adus multă durere membrilor colectivului Colegiului Economic-Cooperativ şi de Drept din Cernăuţi. A plecat în veşnicie o persoană cu un suflet minunat, cu o inimă bună, deschisă – Didina Posteucă, profesoară
După ani de suferinţă s-a stins lumina vieţii fostei noastre colaboratoare, întreprinzătoarei Stela ISAC. Soarele vieţii a apus pentru o fiinţă minunată, o soţie, mamă, bunicuţă grijulie şi iubitoare, lăsând în urmă durere şi tristeţe. Când pierdem pe cineva scump şi drag, când nu-l mai avem aproape, realizăm cât de mult a însemnat pentru noi. Or, când îi pierdem pe cei dragi, moare o părticică din sufletul nostru.
Trista veste că buna noastră colegă de şcoală Didina Posteucă a pierdut lupta pentru viaţă ne-a adus atâta durere în suflet, încât nu dorim să credem că nu mai este printre noi.