LA CRASNA, ÎN OAZA PRIETENIEI ŞI ROMÂNISMULUI

...clipe încărcate de bucurie din misterul Crăciunului şi-au revărsat strălucirea în oaza prieteniei şi românismului la Gimnaziul din Crasna şi prin frumoasele, ineditele colinde şi sorcove ale elevilor de la Liceul „Ion Nistor” din Vicovu de Sus, judeţul Suceava, şi prin cele ale gimnaziştilor locali, ale românaşilor băştinaşi, tineri care bat la uşa credinţei, speranţei, viitorului, dând lumină tradiţiilor străbune, valorilor naţionale, şi prin prezenţa distinsei doamne Eleonora Moldovan, Consulul General al României la Cernăuţi, a consulului Aurelian Rugină.

COLINDĂTORI DIN CUPCA AU COLINDAT LA CONSULATUL ROMÂNIEI LA CERNĂUŢI

... datoria noastră sacră faţă de Strămoşi, de Neam, e să ne păstrăm Rădăcinile, Limba, Identitatea Naţională. De altfel, ne-am străduit să le păstrăm întru perpetuare cu dragostea şi credinţa moştenite de la părinţi, bunei şi străbunei, băştinaşi de veacuri a acestui colţ de rai stefanian. Or, cu susţinerea Consulatului General al României la Cernăuţi, dragostea de Patrie ne e mai însufleţită, aspiraţiile mai înaripate, nădejdea noastră urcă cu paşi mai uşori Dealul…

A PORNIT DACUL CU COLINDA

Noi, românii de după sârma ghimpată, trăim cu speranţa că se va îndura Domnul de noi şi vom sărbători Sfintele Sărbători odată cu confraţii din Ţară, că va cădea, în sfârşit, gardul de sârmă şi ne vom regăsi uniţi în marea familie europeană. Iar până atunci trăim cu speranţa, nu din vina noastră şi Crăciunul, şi Sfântul Vasile, şi Boboteaza, şi alte sărbători creştine prăznuim pe stil vechi, nu împreună cu românii din Patria noastră istorică.

SĂRACI CU SUFLETUL, PIERDEM CE NE-A RĂMAS MAI SCUMP – DATINA STRĂBUNĂ

S-au schimbat timpurile şi oamenii la fel. Nu mai există, ca odinioară, acea dragoste de viaţă, de Neam, de Obiceiuri şi Tradiţii Străbune, de Grai, de Datinile noastre Sfinte, moştenite din moşi-strămoşi. S-au dus pe apa sâmbetei şi farmecul sărbătorilor creştine de iarnă, pe care le păstram odinioară cu sfinţenie. Tinerii de azi, dar şi cei copţi la minte, aleargă doar după bani – euro şi dolari – uitând de demnitate, de iubire de străbuni, de Limbă, de Moşie. Nici credinţa nu e acea ce-a fost – adevărată, a devenit un fel de modă.

PERLE DIN COMOARA IUBIRII DE ŢARĂ, DE GRAI

Maria a fost miruită din cer cu darurile de a îmbrăca verbul matern în rime, de a da viaţă frumuseţii prin poezie, prin împodobirea, brodarea cămăşilor din pânză şi a catrinţelor cu mii de mărgele colorate, o adevărată artă. Astfel dă naştere celor mai frumoase şi mai inedite veşminte – cămăşile şi catrinţele cu flori boiereşti, cu trandafiri, cu maci, gherghine etc., brodate cu mărgele, într-un cuvânt, costumului naţional – mândria volocenilor...

BUCOVINA E PENTRU EL IZVOR DE BUCURIE ŞI DE INSPIRAŢIE

Mă bucură faptul că încă din anii studenţiei la Universitatea Naţională „Iu. Fedkovyci” din Cernăuţi am asemenea prieteni talentaţi precum Grigore GHERMAN, care şi-au croit singuri calea spre piscurile muzicii populare româneşti, prin muncă asiduă, norocul îmbrăţişându-l cu bucuria de a evolua pe cele mai prestigioase scene.

CU VOCEA-I CA O LACRIMĂ A BUCOVINEI

Ţinutul nostru bucovinean e bogat în talente, în tineri dăruiţi cu har divin, care prin vocile splendide cuceresc mii de inimi. Cu dorul vibrând în suflet pentru tot ce e românesc, ce ne aminteşte de gloria străbunilor, ne bucură inimile că printre valoroasele talente ce poartă faima Bucovinei noastre dragi în lume strălucesc şi stelele tinerilor, dar deja consacraţilor şi îndrăgiţilor interpreţi de muzică populară Grigore GHERMAN, originar din Ţinutul Herţei, Ilie CARAŞ, originar din pitoreasca vatră de vrednici români de pe Valea Siretului, s. Ropcea, raionul Storojineţ, afirmându-se ca excelenţi continuatori ai Generaţiei de Aur în arealul folclorului românesc...

UN GÂND BUN DESPRE DOCTORUL CONSTANTIN OLARU

Cu realizări frumoase în palmaresul activităţii, distinsul medic Constantin Olaru, cu domiciliul în Cernăuţi, a împlinit vârsta venerabilă de octogenar.

ULTIMA AFLARE A LUI EMINESCU LA HORECEA

La 27 decembrie curent, la sediul Societăţii „Mihai Eminescu”, s-a desfăşurat o conferinţă, consacrată împlinirii a 130 de ani de la ultima revenire a Poetului nostru naţional la Cernăuţi pentru a sărbători, la 25 decembrie 1885, Crăciunul, anume la Horecea, unde îşi avea casă şi pământ sora mai mică, Aglaia Drogli, fapt despre care ziarul nostru a scris mai amănunţit în numărul precedent, iar peste două zile, de la Gara din Cernăuţi, a plecat cu trenul spre Suceava.

CE MULT L-A IUBIT…

...românilor din ţinutul Cernăuţiului li se deschideau uşile reîntâlnirii şi regăsirii la sânul Mamei celei drepte şi adevărate. Din ambele părţi ale frontierei dorul era mai arzător, în orice oraş al României ar fi evoluat Corul „Dragoş Vodă”, pretutindeni coriştii erau înconjuraţi de oameni cu ochii înlăcrimaţi...

UN GÂND BUN DESPRE DOCTORUL CONSTANTIN OLARU

MIRCEA MOTRICI A PUS PECETEA STELARĂ

...cei miruiţi cu har de Mântuitor, precum a fost radiojurnalistul, prozatorul şi poetul Mircea Motrici, care face parte din cohorta cărturarilor din Udeştii Sucevei, sunt aleşii destinului,

CA ÎN VREMURI CÂND ERA REGINĂ

Că la Herţa există dragoste de carte, că aici trăiesc „români naturali”, vorba lui Constantin Tănase, vicepreşedintele Consiliului Raional, s-a simţit din interesul cu care au fost ascultate prezentările scriitoarei Doina Cernica şi dr. Alis Niculică, şefă de secţie la Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera”. Dar la noi cuvântul românesc încă n-a ieşit din exil.

Ministrul Dan Stoenescu: Un fond de investiții pentru diaspora ar permite întoarcerea românilor acasă

Dan Stoenescu, ministrul care va coordona relația cu românii din străinătate, nu crede într-o repatriere masivă a celor care trăiesc dincolo de frontiere. Totuși, aceștia ar putea fi atrași în proiecte de afaceri derulate în România, prin crearea unui fond de investiții pentru diaspora și prin facilitarea accesului la fondurile europene.

AM VENIT SĂ COLINDĂM…

Deşi Porţile Lerului s-au deschis duminica precedentă în frumoasa noastră Bucovină fără troiene spulberate şi cu arome primăvăratice, efervescența datinilor şi obiceiurilor moştenite din moşi-strămoşi, spectaculozitatea pieselor şi fineţea veşmintelor populare, scoase de zile mari din lada cu zestre a bunicilor, colindele inedite şi pluguşoarele, cu clinchet argintiu de clopoţei, trase de plăvani-năzdrăvani din Voloca, Cernăuţi şi Pătrăuţi până la Straja, România, ca bobul Graiului semănat să crească şi să rodească, mânaţi de cei mai vrednici românaşi de pe plaiurile mioritice, au adus lumină şi miracul din oaza Datinii Străbune în Pomul de Crăciun la ce-a de-a XXI-a ediţie a Festivalului „Florile Dalbe”, organizat tradiţional de Societatea „Mihai Eminescu”.