...prin intermediul programului de tabere ARC, copiii români de pretutindeni își consolidează apartenenţa la identitatea cultural-românească, prin aprofundarea cunoştinţelor de limbă română
O săptămână de neuitat încununată într-un buchet de dragoste pe un pod de înfrățire și întărire a unității istorice de neam și credință strămoșească. O floare în buchetul amintirilor pentru copiii din comuna Ciudei, oferită de către parohul bisericii „Sf.Ierarah Nicolae”, protoiereul mitrofor Vasile Popescu, și fiul său, preotul Nicolae, cei care au contribuit la odihna unui grup din 45 de persoane dintre care 40 copii și tineri la CENTRUL MISIONAR DE TINERET,,IOAN BUNEA,, din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului, din orașul Sângeorz-Băi, susținut de Consiliul Județean Bistriția-Năsăud, care organizează cea de-a 5-a ediție a taberelor de odihnă pentru tineri și copii din România și teritoriile istorice.
O coloană de circa un kilometru s-a îndreptat spre Mănăstirea Putna, formată din pelerini tineri și vârstnici, îmbrăcați în straie populare, specifice zonelor din care au venit, care au intonat, pe întreg parcursul pelerinajului, diverse piese corale atât patriotice, cât și bisericești, evocând personalitatea Marelui Voievod, Ștefan cel Mare și Sfânt, alături de preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, pentru a-i aduce un omagiu
o deligaţie formată din 25 de jurnalişti din Europa (Ucraina, Italia, Bulgaria, Austria, Cehia, Bosnia şi Herţegovina etc.), au vizitat Inspectoratul pentru Situații de Urgență “Dealul Spirii” București-Ilfov, unde au făcut cunoştinţă cu sistemul de urgență din România, lucrurile întreprinse atât de către Departamentul pentru Situații de Urgență, cât și de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, proiectele derulate cu sprijinul fondurilor europene, achiziționarea de tehnică și echipamente pentru salvatori.
La 27-28 iunie a.c., la Bucureşti, în incinta Palatului Parlamentului, s-a desfăşurat cea de-a opta ediție a Forumului Anual privind Strategia UE pentru Regiunea Dunării (SUERD), evenimentul fiind organizat în contextul exercitării de către România a Președinției Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării și a Președinției Consiliului Uniunii Europene de către Ministerul Afacerilor Externe, în parteneriat cu Comisia Europeană și Programul Transnațional Dunărea.
Publicul sucevenean, dar şi oaspeţii municipiului, au rămas fascinaţi de vocile „Ţărăncuţelor”, dar şi de arhaicul strai popular, păstrat de peste 100 de ani de către aceste purtătoare de frumos în lada cu zestre a neamului.
Printre talentele volocene, care au fascinat publicul bucureştean, au răsunat melodioasele voci ale rapsodului Nicolae Mintencu, Ion Bodnar, Ion Semeniuc. Sincer vorbind, volocenii au fost foarte bine primiţi şi frenetic aplaudaţi, apreciaţi la justa valoare.
Un alt moment al manifestării de vineri l-a constituit lansarea volumului trei al colecţiei de reportaje „Trasee de reporter” (Editura „Muşatinii”), a regretatului om de radio Mircea Motrici, el însuşi un fiu al Udeştilor, colecţie de care se ocupă soţia, Rozalia Motrici, „adunând migălos, reportaje chiar din anii ’80” după cum s-a exprimat scriitorul Nicolae Cîrlan
În ziua când a plecat la Domnul trebuia să fie, alături de membri ai Societăţii pe care a condus-o mai bine de două decenii şi de părintele Vasile Covalciuc, protopopul raionului Storojineţ, la slujba de pomenire a martirilor români din mult pătimitele localităţi storojineţene...
Ne găsim alinarea în nirvana trecutului, recitirea „zâmbetelor” zoristului Ilie Olari, teleportându-ne în timpuri mai fericite, când „Zorile Bucovinei” nu se confrunta cu atâtea greutăţi financiare...
Adevărul despre viaţa şi opera lui Eminescu trebuie cercetat şi cunoscut, în primul rând, de români – moştenitorii tezaurului spiritual ce ni l-a lăsat Poetul...
Suntem supuşi şi noi la încercări, avem nevoie de mare putere pentru a ne apăra limba şi credinţa, dar suntem, totuşi, fericiţi că nu cunoaştem atrocităţile prin care au trecut generaţiile acelor ani...
Paradoxal: Eminescu care e atât de actual şi în secolul XXI, atât de necesar generaţiilor de astăzi, nu şi-ar găsi loc printre noi
Iunie e cea mai tragică din istoria românilor din nordul Bucovinei, Ţinutul Herţei şi nordul Basarabiei, căci anume în această perioadă a anului 1941 au avut loc deportările românilor de către satrapii sovietici, noii „stăpâni” ducându-i cu scopul de a nimici neamul nostru şi a folosi forţa de muncă ieftină în îngheţurile Siberiei, la Polul îngheţat de nord, însă ei n-au putut învinge tăria de caracter a reprezentanţilor neamului nostru, care au dat dovadă de hărnicie pe locurile nepopulate şi de dorinţa de a se întoarce la la baştina dragă. Şi laitmotivul întâlnirilor din duminicile acestei luni, organizate de Societatea „Golgota” a Românilor din Ucraina, organizate în raioanele cu populaţie majoritară românească din ţinut, este anume comemorarea martirilor neamului, majoritatea cărora au rămas să doarmă în pământuri străine, fără cruce la căpătâi.
În Ucraina postsovietică, mereu hărţuită de crize economice şi zguduiri politice, situaţia este extrem de nefavorabilă pentru cartea românească, scriitorii fiind nevoiţi să-şi scoată la lumina tiparului creaţia literară pe cont propriu...