În ultimul timp relaţiile cultural-artistice şi turistice ale regiunii Cernăuţi cu judeţele limitrofe ale României sau activizat şi sau extins, obţinând o amploare tot mai mare. De aceea, ieri, în Sala de Activităţi a Consulatului General al României la Cernăuţi, a avut loc o întâlnire a operatorilor turistici din ambele părţi ale Bucovinei, organizată de misiunea diplomatică română.
Astfel, prinşi în „HORA UNIRII”, în timp ce pe bolta spiritualităţii româneşti din nordul Bucovinei se aprindea steaua Marelui Poet Naţional Mihai Eminescu, la Cernăuţi, pe Pământul României, învârtind hora frăţiei şi dând mână cu mână cu ceilalţi participanţi la Festivalul Internaţional „MALANCA-FEST”, vrednicii fii de români de la poale de Carpaţi, uniţi în spectacolul teatralizat MALANCA, din Crasna, raionul Storojineţ, îşi etalau, în ritmul feeric al jocului Urşilor, Regilor, Babei şi Moşneagului etc. pitorescul spectaculosului ritual la sorginte păgân, îmbogăţit cu elemente româneşti.
Vă invităm cu drag la marcarea celei de a 164-a aniversări de la naşterea Luceafărului poeziei noastre Mihai Eminescu şi a Zilei Culturii Naţionale Române.
Iată că au trecut aproape două săptămâni de când am pășit pragul unui nou an pe care ni-l dorim mai bun decât cel de care ne-am despărțit, cu mai multe realizări frumoase și cu mai multe bucurii pentru sufletele și inimile noastre. Și una dintre aceste bucurii este, fără îndoială, reîntâlnirea cu versul Luceafărului poeziei noastre naționale – Mihai Eminescu. Or, în fiecare an la 15 ianuarie, când sărbătorim ziua lui de naștere, sufletele noastre vibrează în ritmul versului eminescian, încărcându-ne de lumină, de căldură și demnitate omenească.
Anul nou a început cu o veste bună pentru cetăţenii României şi Bulgariei. De la 1 ianuarie pentru aceştia s-a anunţat ridicarea tuturor restricţiilor de pe piaţa muncii din Uniunea Europeană. Însă nu pretutindeni în statele comunitare această surpriză a fost acceptată ca ceva plăcut. Noutatea primită cu bucurie de români şi bulgari i-a băgat în sperieţi, îndeosebi, pe britanici.
Cu un plug tras de plăvani năzdrăvani, însoţiţi de lumina magicei stele de la Betleem, de la Cupca, raionul Hliboca (Adâncata), cu o veste minunată, a pornit, spre Consulatul General al României la Cernăuţi, o ceată de tineri colindători - românaşi rumeni şi isteţi, însoţiţi de profesori, părinţi şi bunei.
Adevărul e că dacă nu te-ar durea sufletul, n-ai pune la inimă amarul şi ai rămânea pasiv la faptul că numărul elevilor în clasele ucrainene ale Şcolii Medii din centrul Boianului e cu mult mai mare decât a celor din clasele româneşti, ai putea afirma, fără remuşcări de conştiinţă, că graiul, credinţa, datinile şi tradiţiile strămoşeşti în Boianul lui Ion Neculce sunt la ele acasă.
La Căminul Cultural de la Voloca s-a desfăşurat tradiţionalul festival al obiceiurilor de iarnă. Spre deosebire de anii trecuţi, de data aceasta n-a fost nevoie de specialişti din raion ca să aprecieze activitatea artiştilor amatori, care, de obicei, la finele anului, îşi etalează în faţa sătenilor măiestria.
Ceea ce cu câţiva ani în urmă părea incredibil, în curând poate deveni realitate. 26 de ucraineni au fost selectaţi pentru a participa la proiectul „Mars One” de colonizare a planetei Marte, conform căruia doritorilor li se acordă dreptul la zborul într-o direcţie pe Planeta Roşie, fără reîntoarcere pe Pământ.
Regimul lui Ianukovyci a trecut la o tactică nouă – nu mai ia cu asalt Maidanul, ci a început o teroare individuală împotriva activiştilor lui.
Personal susţin şi mă alătur ideii colectivului ziarului „ZORILE BUCOVINEI” şi Societăţii Jurnaliştilor Români Independenţi din regiunea Cernăuţi de a fi alături de miile de protestatari de pe „Euromaidanul” din Kyiv, dorind ca Ucraina să se integreze în spaţiul comunitar european.
Voi ura numai de bine Pentru „Zorile Bucovinei”, Că aşa aţi meritat Să fiţi buni de lăudat
S-a amestecat şi destulă neghină printre boabele de grâul curat aduse în trăistuţele flăcăilor de la coarnele pluguşoarelor, s-au rătăcit şi buruieni rele în mănunchiurile de sfânt busuioc, purtate de vocile colindătorilor „sosiţi cu bucurie, să ne facă veselie”, la tradiţionalul Festival al obiceiurilor de iarnă „Florile Dalbe”
Coborâtor din strămoşeasca oază a datinilor şi tradiţiilor populare, misterul Crăciunului a sosit în dulcea Bucovină a lui Eminescu cu cele mai frumoase colinde româneşti, ecoul cărora străbat din veacuri, însoţite de lumina magică a stelei ce ne poartă pe raze dăinuirea. Or, pentru noi, românii din istorica Bucovină, magica sărbătoare a Crăciunului, aşteptată cu nerăbdare îndeosebi de copii, dar şi de maturi, are o dublă semnificaţie – cea a Naşterii Pruncului Sfânt şi cea a renaşterii spirituale. Tradiţional, aceste perle străbune ce ne amintesc de rădăcini şi că noi înşine suntem stăpâni pe destin, au luminat, la 26 decembrie, cu imnul lor înălţător, mai întâi, geamul Consulatului General al României la Cernăuţi, în oglinda căruia ne reflectăm aspiraţiile, bucuriile şi dorul de Ţară.