Ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de peste hotare Angel Tîlvăr a avut vineri, 24 aprilie 2015, în cadrul vizitei pe care o efectuează în Ucraina, o întrevedere cu liderii comunităţii româneşti din regiunea Odessa şi cu reprezentanţi ai mass media de limba română, la sediul Consulatului General al României.
Ieri, într-o vizită de lucru şi de informare, în Cernăuţi s-a aflat o delegaţie a Colegiului Naţional de Afaceri Interne, condusă de Cătălin ANDRUŞ, Comisar şef de poliţie, lector universitar doctor, şeful Centrului de Studii Universitare Integrate în Afaceri Interne. Cei 26 de reprezentanţi ai Centrului respectiv ce activează din 2008 în cadrul Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” au avut în centrul nostru regional un program divers şi bogat, dar au rămas mulţumiţi de această aflare în nordul Bucovinei, de întâlnirile şi discuţiile avute la diverse instituţii şi organizaţii din vechea urbe de pe Prut, promiţând să se mai reîntoarcă la Cernăuţi nu o singură dată.
Astăzi, la Centrul Bucovinean Cultural de Studii Metodice, a fost vernisată expoziţia „Interferenţe etnografice”, proiect transfrontalier cu genericul „Să ne păstrăm trecutul pentru a ne crea viitorul”, derulat de Muzeul Bucovinei, Suceava, în parteneriat cu Muzeul Regional de Arhitectură Populară și Trai din Cernăuți, cu Muzeul de Istorie și Etnografie Bălți, Republica Moldova, şi Consiliul Judeţean Suceava, fiind finanţat de Uniunea Europeană prin Instrumentul European pentru Vecinătate și Parteneriat și cofinanțat de statele participante în program, având un buget total de 208.500 de euro. Vernisajul de la Cernăuţi a fost precedat de alte două expoziţii, care s-au desfăşurat în februarie-martie la Suceava şi Bălţi.
Mă numesc Larisa-Elena Mitu, sunt elevă în clasa a 11-a şi vă scriu din sudul României – oraşul Piteşti, judeţul Argeş. Găsind în Internet informaţii despre românii din comuna Mahala, fapte ce mi-au dat un impuls sufletesc să fac acest pas, adică să vă scriu....faptul că aţi arborat drapelul României pe clădirea primăriei comunei, denotă patriotism şi curaj.
La Cernăuţi vor fi schimbate denumirile a circa 56 de străzi. Nu se ştie dacă în lista lor a fost inclusă şi „28 iunie”, şi dacă aceasta este considerată ca reminiscenţă a epocii comuniste. Mai avem în oraş şi un tanc cu stea roşie, şi un monument uriaş al soldatului „eliberator”, ce amintesc de începutul celei mai tragice pagini din istoria românilor.
Au mai rămas câţiva mohicani, care păstrează focul dragostei de Grai şi Neam în vatră
Avem două Putne: una aparţine lui Ştefan cel Mare şi Sfânt şi alta ctitorită de Alexandru cel Bun numită Cernăuţi...
...o tradiţie frumoasă, iniţiată încă la începutul anilor 90 ai secolului trecut, de regretatul protopop al raionului Hliboca Vladimir Borcea, ca în a doua zi de Paşti românii din nordul Bucovinei să se adune la Stejarul lui Stefan cel Mare şi Sfânt din Codrii Cosminului, devenit simbol al gloriei arcaşilor Domnului Moldovei.
Ca o apropiere de focul haric ce pogoară din ceruri în noaptea Învierii au fost cele câteva ore petrecute în atmosfera încondeiată cu har de invitaţii dnei Eleonora Moldovan şi ai persoanelor care au venit cu iniţiativa şi au contribuit la organizarea întâlnirii – Nicolae Toma, redactorul-şef al „Zorilor Bucovinei”, preşedintele Societăţii Jurnaliştilor Români Independenţi din regiunea Cernăuţi, şi Societatea ucraineană „Prosvita”
Paştele reprezintă Sărbătoarea Sărbătorilor Dumnezeieşti din existenţa noastră creştină, aici, pe acest Pământ. De Paşti, natura şi firea omenească sunt străbătute de raza cea curată a Dumnezeirii, care ne arată calea către Adevăr, Lumină şi Credinţă.
În perioada 6-10 aprilie a.c., am participat la cea de-a doua etapă a proiectului „JURNALIST ÎN ROMÂNIA”, desfăşurat de TVR Cluj, sub genericul „ACASĂ ÎN EUROPA – multiculturalismul”, prima etapă desfăşurându-se anul precedent.
M-am despărţit de aceste femei cu un strop cristalin de lacrimă în privire, gândindu-mă că Iisus ar vrea să se mai nască şi să mai învie din morţi printre asemenea oameni.
MEMORIU privind unificarea celor două programe de învăţământ existente, pentru instituţiile şcolare cu predare în limba română şi „moldovenească” din Ucraina, într-o singură programă de învăţământ, prin trecerea tuturor acestor instituţii şcolare la învăţământul conform programei pentru instituţiile şcolare cu predare în limba română
"Fie pâinea cât de rea, tot mai bine e în ţara ta". De altfel, n-a fost dulce pâinea printre străini nici pentru românul Dumitru Paulescu, originar din Voloca pe Derelui, care le scria fraţilor: „Departe de voi şi ţară, /În străini pâinea-i amară”. Deşi s-a realizat profesional, devenind profesor la Universitatea din Brasilia, şi-a adus familia din România, şi-a construit şi o casă confortabilă la periferia capitalei, oricum dorul de baştină l-a ros mereu la inimă precum carii în lemn.
Ca adevărat fiu al baştinei, crescut din rădăcini sănătoase pe mândra moşie ştefaniană, pentru tânărul pictor idealul şi eroul preferat este Domnitorul Ţării Moldovei Ştefan cel Mare.