Conştientizează scriitorul cu rădăcini regăţene şi bucovinene Gheorghe Calamanciuc, dramaturg , poet si prozator, membru al US din România și al US din R. Moldova, originar din Mihoreni, Ţinutul Herţei, fostul jud. Dorohoi, teritoriu romanesc ocupat de sovietici în 1940, actualmente Ucraina, care trimite scrisori Guvernului, Preşedintelui României, să nu uite de Cernăuţiul lui drag, de Casa lui Aron Pumnul, aproape demolată, de românii înstrăinaţi nu din propria lor voinţă.
Au trecut mai bine de șase luni de când cu toții ne adaptăm unei noi realități, timp în care am învățat că distanța nu înseamnă distanțare ci protecție, în care am învățat
...fără şcoală vom pierde şi cultura, şi chiar biserica. Spun unii că, în situația la care am ajuns, salvarea limbii române e în familie. Nu intenţionez să-i contrazic, însă, dacă predarea disciplinelor în şcolile româneşti din Ucraina va fi în ucraineană, copiii etnicilor români vor vorbi păsăreşte, un cuvânt în română şi două trei în ucraineană sau rusă. Avem exemple vii - Ceahor, Molodia, Valea Cosminului, Corovia, etc., sate româneşti ucrainizate. Având asemenea practici, e puţin probabil ca doar familia (chiar dacă vom vorbi acasă cu odraslele româneşte) să reuşească să salveze limba română. Exemple avem multe. În loc de „Bună ziua”, românaşii o să ne spună „dobryi deni”, precum se salută copiii românilor din Boianul lui Ion Neculce, constatare făcută de dna profesoară Eleonora Bizovi, iar acasă, în familie, vor vorbi o limbă stâlcită, păsărească ce va răsuna doar la bucătărie. Să ne ferească Dumnezeu de asemenea perspective!
Evenimentul a fost organizat de Asociația Cadrelor Militare in Rezerva și in Retragere din Ministerul Afacerilor Interne- filiala “Pintea Viteazul” Maramures, președinte ...
A salvat manuscrisul cãrţii “20 de ani în Siberia”, de Aniţa Nandriş-Cudla şi a coordonat editarea cãrţii (Humanitas 1991) premiatã de Academia Românã, cu premiul Lucian Blaga (1992). Este autorul celor 7 volume ale cronicii “Familia Nandriş” şi al celor 2 volume autobiografice: “Povestea vieţii mele”.
Executivul a decis alocarea a încă 6.000.000 de lei pentru suplimentarea numărului de burse pe care Departamentul le acordă elevilor care studiază în școlile cu predare în limba română sau cu studiul unor materii în limba română ca limbă maternă din Ucraina.
Luna august se asociază și se va asocia mereu în viața mea cu numele regretatului poet crăsnean Ilie Motrescu. Dacă n-ar fi fost asasinat, anul acesta ar fi împlinit 79 de ani.
Regretăm că nu am avut posibilitatea să-i fim alături la sărbătoare, precum la jubileul de 85 de ani, însă o avem mereu în gând şi inimă, căci fiecare zi de naştere a dnei Eleonora Bizovi este şi sărbătoarea noastră de suflet. Or, doamna Eleonora Bizovi ne este un reper spiritual, model de demnitate, o şcoală a rezistenţei la cele mai grele încercări prin care am trecut noi, cei câţiva jurnaliştii de la „Zorile Bucovinei”, în eforturile de a menţine apariţia ziarului
Originar din s. Pasat, Ţinutul Herţei, adoptat de Bucovina, înzestrat cu har divin cunoscutul şi îndrăgitul interpret Grigore GHERMAN,şi-a găsit deja un loc de frunte în florilegiul cântecului popular românesc,
Au scos un copil din burta mamei cu baioneta, pe viu, au dat foc preotului, au ucis tați în fața fetițelor
Sunt poezii dedicate Bucovinei, meleagului natalююю „Continuitatea mea...” începe cu o prefață semnată de poetul bucovinean Vasile Vascan...
...acum se merge orbește spre desființarea țărilor și a națiunilor... Răspândirea Mioriței pe întreg teritoriul populat de români, pe unde au mers ciobanii noștri cu oile, a contribuit mai mult decât orice alt factor la unificarea și la stabilitatea limbii române. Nici o altă țară nu mai are așa ceva. Miorița, în varianta publicată de Vasile Alecsandri, a influențat favorabil opinia marilor puteri, care au fost de acord ca românii să aibă un stat național, când s-a făcut Unirea de la 1859. Asta a deranjat nostalgiile imperialiste ale dușmanilor tradiționali ai României. Și încă le mai deranjează. Miorița a fost și este utilizată de politicieni și de cozile lor de topor, în scopuri dăunătoare poporului care a creat-o, mai exact dăunătoare nouă, care am primit-o moștenire.
Relațiile dintre România și Ucraina au fost mereu un subiect controversat, însă acestea se mențin ...
La împlinirea a 155 de ani de la naşterea artizanului Unirii, Iancu Flondor, cel care a luptat pentru unitatea românilor, la mormântul lui din Storojineţ, „Zorile Bucovinei” şi Societatea Jurnaliştilor Români din Cernăuţi a organizat o manifestare de comemorare sub oblăduirea Sfinţiei Sale, vrednicului părinte Vasile Covalciuc, protopop de Storojineţ, un exemplu de demnitate şi dăruire duhovnicească, care ştie să-şi cinstească înaintaşii, şi care, împreună cu 4 preoţi din protopopiatul Storojineţului – Constantin Şubran, parohul Bisericii „Sfântul Ştefan cel Mare” din Ropcea, Gheorghe Patraucean, parohul Bisericii „Sf. Ierarh Nicolae” din Pătrăuţii de Sus, Silvestru Motrescu, parohul Bisericii „Sfânta Cuvioasa Parascheva” din Pătrăuţii de Sus, au oficiat o frumoasă şi înălţătoare slujbă de pomenire pentru toţi membrii familiei Flondor, dar şi pentru martirii crucificaţi de regimul totalitar sovietic pe crucea Golgotei Neamului Românesc, readuşi Acasă printr-un monument simbolic.
“Limba moldovenească” nu există!!! În data de 29 iulie a.c. Consiliul Național al Românilor din Ucraina, care cuprinde 20 de ONG-uri național-culturale și organe de presă ale comunității românești din Ucraina (regiunile Cernăuți, Transcarpatică, Odesa și Kiev) s-a adresat Ministerul Educației și Științei al Ucrainei (ministrului ad-interim Șkarlet Serhii) cu cererea să se renunțe la glotonimul de „limbă moldovenească” referitor la școlile din regiunea Odesa, solicitând Guvernului de la Kiev să respecte recomandările Comisiei de la Veneția și