... vă reamintesc că țara noastră a fost pusă în situația de a accepta ultimatumul dat de Stalin în 26 iunie 1940, pentru că așa s-a înțeles cu Hitler, să ne ocupe teritoriul...Aceste evenimente tragice au produs consecințe dramatice pentru majoritatea populației din aceste teritorii. Aș aminti aici drama de la Fântâna Albă, Bucovina, din 1 aprilie 1941, când mii de români au fost omorâți doar pentru că nu voiau să devină cetățeni ai URSS. Au urmat apoi deportările în Siberia și Kazahstan, unde sute de mii de familii au avut de suferit din cauza ororilor staliniste. Iar pentru a-i pedepsi pe majoritatea locuitorilor din teritoriile anexate la URSS, conducerea sovietică a inventat o nouă identitate lingvistică – limba moldovenească.
...satul meu drag Pătrăuții de Jos, am organizat și aici o întâlnire cu membrii cercului literar ce activează la căminul cultural local. Organizați și pregătiți de doamnele Larisa Chedic și Natalia Balan, lucrătoarele de aici, cu susținera doamnei bibliotecare șefe a bibliotecii pătrăucene, d-na Maria Ștefureac, care a amenajat de asemenea o expoziție în incinta bibliotecii locale, am susținut un discurs și un recital poetic.
Vasile Alecsandri şi Mihai Eminescu au fost cei mai de seamă poeţi români nu doar din sec 19, ci din toate timpurile. Membri ai Societăţii Culturale „Junimea” din Iaşi, prin operele sale i-au dat valoare şi strălucire. Eminescu cunoştea şi s-a inspirat, desigur, în tinereţe, de poezia lui Alecsandri încât, atunci când s-a organizat Serbarea de la Putna, la îndemnul studenţilor ca să scrie imnul lui Ştefan cel Mare, a refuzat şi l-a rugat pe Alecsandri, cu toate că ultimul n-a participat la Serbare, a compus doar cunoscutul „Imn religios lui Ştefan cel Mare”.
Adrian Păunescu a militat ca limba română să nu mai fie sfidată, ci să rămână suportul vieţii neamului nostru, candela dăinuirii unui popor, să fie acasă stăpână, ca Biserica Neamului “Mama noastră a tuturor”, după cum spunea Eminescu – tăria noastră, legea strămoşească să nu mai fie umilite, îndemnându-ne să luptăm pentru păstrarea fiinţei neamului şi a identităţii noastre multimilenare, să fim uniţi pentru viitorul Neamului, să rămânem credincioşi rădăcinii noastre, să ne batem pentru dezvoltarea şi prosperitatea ambelor maluri ale Prutului. A melitat pentru regăsirea noastră în Europa şi în spaţiul legitim al spiritualităţii româneşti, pentru diversitatea şi integritatea culturii naţionale, pentru unitatea neamului, pentru demnitatea de a fi români - oriunde ne-am afla - şi pentru a continua să visăm şi să gândim în limba română.
Oficialul Națiunilor Unite spune că acest stat insular african a devenit prima ţară din lume care se confruntă cu o foamete provocată de schimbările climatice.
O delegație DRP condusă de secretarul de stat Oana Ursache efectuează, în perioada 19-28 iulie a.c., o vizită de lucru în comunitățile istorice.
După o lungă suferinţă, Regina Maria moare pe 18 iulie 1938. Lăsată prin testament unei bisericuţe construite pe malul mării, în apropierea castelului de la Balcic, inima superbei suverane a României a străbătut comunismul într-o cutie de pantofi.
Încă de la preluarea mandatului său în funcția de secretar de stat, Oana Ursache a acordat mare importanță culturii românești și limbii române.
Fiu al deportărilor staliniste, dl. pr. Ilie POPESCU, preşedintele Societăţii “Golgota” a românilor din regiunea Cernăuţi, trecând prin cele mai oribile încercări ale represiunii staliniste şi suportând ororile bolşevice, în aceşti ani de când se află în fruntea asociaţiei s-a străduit, în virtutea posibilităţilor, să realizeze aproape totul ce şi-a propus, nu doar articole şi cărţi publicate - triste amintiri personale şi relatări ale celor care au trecut prin calvarul regimului comunist, dar şi cele 8 cruci-monument, înălţate în satele din regiune, amintesc fugitiv de calvarul prin care a trecut familia sa după anexarea Bucovinei de către sovietici – arestarea tatei şi condamnarea lui la moarte, 8 suflete, copilaşi micuţi, împreună cu măicuţa lor, fiind deportaţi în neagră străinătate, în stepele pustii din nordul Kazahstanului, unde, graţie rugăciunii către Hristos, jertfei mamei sale, care-şi lua de la gură ultima fărâmă pentru a-şi hrăni copiii, au supravieţuit de foame şi ger, s-au întors la baştină. Acest sacrificiu al tuturor mamelor cu suflet de heruvimi, care s-au jertfit întru salvarea de la moarte, din gulagurile regimului totalitar comunist, a copiilor, a fost înveşnicit printr-un monument-simbol al tuturor mamelor, care au avut un rol decisiv în tragedia neamului, înălţat în satu-i de baştină – Pătrăuţii de Jos, preşedintele "Golgotei" fiind ferm convins că istoria unui popor se face şi cu pana, dar şi din piatră: „Constantin Brâncuşi spunea că a făcut ca piatra să cânte pentru posteritate, noi, cei de la „Golgota”, facem ca piatra să plângă pentru posteritate. Nu facem doar pentru cei morţi, care au îndurat chinurile calvarului deportărilor şi înstrăinării, ci mai mult pentru cei vii, ca grozăviile prin care am trecut să rămână în istorie. Dau din propriul buzunar, dar banii se duc, crucea, amintirea, rămâne. Hai să facem ceva pentru Dumnezeu şi Neamul nostru Românesc!”.
La eveniment a participat consulul general al României la Cernăuți, Irina Loredana Stănculescu, alături de șeful departamentului de sănătate din cadrul Administrației Regionale de Stat Cernauti, Oleg Ciornâi și șeful postului de trecere a frontierei Porubne Sașa Alexandru.
La 15 iulie pe stil vechi, în fiecare an, comemorăm pe Marele Voievod al neamului nostru - Ștefan cel Mare și Sfânt
Românii și moldovenii constituie o singură comunitate și vorbesc un singur grai: cel ROMÂNESC. Este un fapt care trebuie recunoscut ca atare
Din poşta redacţiei Motivul interzicerii microundelor în Țara Soarelui Răsare a fost cercetarea oamenilor de știință de la Universitatea din Hiroshima, care au constatat că peste 20 de ani de utilizare a cuptorului cu microunde, undele radioactive au cauzat mai mult rău sănătății cetățenilor decât bombardarea nucleară a aeronavelor americane din septembrie 1945.
Atunci când dl Laurențiu Dragomir, directorul App Protecția Patrimoniului din București a intrat în posesia basoreliefului de care vorbeam, dl Emil Ianuș n-a uitat să-i transmită și o carte pentru mine. De fapt schimb de cărți facem de mai mulți ani cu dl Ianuș, când avem ocazia să ne vedem la sărbătorile noastre de suflet.
Programul din acest an va cuprinde două secțiuni: săptămâna culturii generale