Mulţumesc Bunului Dumnezeu pentru că trăiesc, mă bucur de primăvară
După faimoasa „eliberare” din 1940, rămânând nici ţărani, nici orăşeni, românii din Horecea au cunoscut cea mai mare batjocură la care poate fi supus omul gospodar. Li s-a luat tot ce s-a putut răpi...
...ne-am închinat şi noi la locul unde-şi dorm somnul nemuririi mai mult de 600 de ostaşi români, căzuţi în cel de-al doilea război mondial, şi 400 de martiri asasinaţi în primul an al regimului stalinist în nordul Bucovinei.
Deşi credeam că nu există pe pământ un mai mare dor de România decât la noi, românii din Bucovina înstrăinată, am constatat cu tristeţe că o durere asemănătoare au în suflete şi fraţii noştri maramureşeni din dreapta Tisei, căci doare ori de câte ori priveşti prin geam şi vezi România, punându-ţi aceeaşi întrebare: „De ce s-a pus sârma ghimpată ce împarte Bucovina, de ce s-a pus graniţa pe Tisa?”.
Dragi compatrioţi! Duminică, 24 mai 2015, la sediul Societăţii pentru Cultura Românească “Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuţi (Piaţa Centrală, 9), va avea loc lansarea cărţilor scriitorilor bucovineni:
Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a participat luni, 18 mai 2015, la reuniunea Grupului de Prieteni ai Ucrainei, organizată la Bruxelles, în marja Consiliului Afaceri Externe. Aceasta este prima reuniune a Grupului de Prieteni organizată în anul 2015 şi cea de-a doua după semnarea Acordului de Asociere UE-Ucraina. Partea ucraineană a fost reprezentată de ministrul afacerilor externe Pavlo Klimkin.
Ar mai fi şi a treia inimă românească – Cernăuţiul... Mircea Druc este primul care „beneficiază” de un termen nelimitat de a vizita Ucraina, explicit Cernăuţiul, oraşul în care a trăit, a desfăşurat o intensă activitate publică...
Dincolo de orice durere, în pofida faptului că România sprijină Ucraina în demersul ei european şi nu numai, avem încă destui „prieteni” venetici care aruncă pietre în ogorul nostru, al românilor băştinaşi, ne bârfesc şi ne ponegresc, or, fiecare judecă după sine, nu avem de ce să ne plângem pe soartă privind susţinerea şi ajutorul ce ne vine ca o lumină salvatoare din Patria noastră istorică şi prin prisma Consulatului General al României la Cernăuţi, în deosebi, în persoana Excelenţei Sale, dnei Eleonora Moldovan, Consulul General al României la Cernăuţi. Şi-apoi ne numărăm şi noi, românii din istorica provincie a României, printre fericiţii, cărora le-a zâmbit norocul să-i aibă, în fruntea misiunii diplomatice române, ca piloni de sprijin şi înţelegere, pe excepţionalii diplomaţi Ilie Ivan şi Romeo Săndulescu, Tatiana Popa şi Eleonora Moldovan. Deşi ultima ne reprezintă cu nobleţă şi vrednicie, provoacă invidia unor răuvoitori, care mereu ne atacă. Dar, oricum, câinii latră, caravana merge.
Astăzi, 16 mai, în 6 locuri din centrul Cernăuţiului, s-a desfăşurat Ziua Muzicii Stradale ce va decurge sub genericul „Muzica uneşte Europa” şi la care au participat formaţiuni artistice din oraş. De la ora 14.00 până la 22.00, pe 6 scene improvizate în partea veche a „micii Viene”, numite conform stilului muzicii interpretate aici – „Clasică”, „Profesională”, „Acustică”, „Folk”, „Tinerească”, „Principală” – colective artistice de amatori au interpretat piese muzicale de diverse genuri (jazz, rock, folk, hip - hop, perri, muzică clasică, acustică, folclorică, pen, indie, reggae, funk).
La 9 mai a.c., de Ziua Europei, în satul Stăneşti, raionul Hliboca, au avut loc două evenimente importante ce vor rămânea în istoria acestei străvechi localităţi – în faţa Complexului Instructiv-Educativ a fost dezvelit bustul consăteanului – scriitorul Vasile Posteucă, care, după ani de pribegie prin diferite ţări, cunoscând chiar viaţa lagărului de concentrare din Buchenwald, datorită operei sculptorului Romi Adam din Alba Iulia, s-a reîntors Acasă în bronz, iar în incinta respectivei instituţii de învăţământ şi-a deschis larg uşile, începându-şi activitatea, Muzeul de etnografie.
Cernăuţiul, Românii sunt iarăşi în sărbătoare. Mai bine zis, arterele Cernăuţiului au pulsat cu sânge românesc, vechea ctitorie a Domnitorului Alexandru cel Bun din nou a luminat cu o strălucitoare feerie a Tricolorului, portului, cântecului şi dansului popular românesc.
La 10 mai curent, într-o vizită oficială de o zi, în Cernăuţi s-a aflat Angel Tîlvăr, Ministru delegat pentru relaţiile cu românii de peste hotare. Ea a început cu întâlnirea înaltului oaspete din Ţară şi a membrilor delegaţiei ce-l însoţesc – Alina Hagima, director general la Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, şi Mircea Marin, consilier al Ministrului delegat, la care s-au alăturat deputatul Nicolae Iacoban şi viceprimarul Iaşului, Constantin Chirică, - cu conducerea regiunii şi a municipiului - Oleksii Kaspruk, primarul Cernăuţiului, Ruslan Senciuk, adjunct al şefului Administraţiei Regionale de Stat, şi Mykola Boreţ, conducătorul aparatului administrativ al Consiliului Regional.
La 8 mai a.c., pentru prima dată în Ucraina, s-a sărbătorit Ziua memoriei şi concilierii, adică a împăcării tuturor acelor, care au luptat împotriva fascismului în anii celui de-al doilea război mondial, s-au jertfit pentru independenţa ţării, de orice parte n-ar fi fost ei, a egalării în drepturi a tuturor veteranilor.
Cum conversează pictorii români din Suceava cu cei ucraineni din Cernăuţi e mare plăcere să-i asculţi, dar şi mai mare-i dragul să-i priveşti. Adie din comunicarea lor un farmec al timpurilor de demult, când la Cernăuţi toată lumea se înţelegea de minune, fiecare vorbind în limba sa.
La 7 mai curent, la Universitatea Naţională „Iu. Fedkovyci” din Cernăuţi, s-a desfăşurat Conferinţa Internaţională „Tendinţe actuale în colaborarea regională ucraineano-româno-moldavă”, organizată de Ministerul Educaţie şi Învăţământ al Ucrainei, Universitatea Cernăuţeană, Facultatea de Istorie, Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale, Catedra de Relaţii Internaţionale, Consulatul General al României la Cernăuţi, Institutul pentru Democraţie şi Dezvoltare.